Primirea noii propuneri americane a fost anunțată pe 28 martie de ministra economiei din Ucraina, Iulia Sviridenko, într-o ședință a guvernului de la Kiev. Ea a spus că guvernul ucrainean își va face cunoscută poziția abia după ce va examina propunerea.
Ce prevede „acordul 2.0”
Proiectul a fost văzut însă și de unii deputați. Liberalul Iaroslav Jelezniak din partidul proeuropean Holos a scris deja pe canalul său de Telegram că, având 58 de pagini și 18 capitole, documentul „este mare și foarte clar”. „Și nu este în favoarea noastră”, a mai scris deputatul.
Ziarul Financial Times și agenția Bloomberg au analizat și ele noul proiect de acord, scriind că SUA insistă asupra unei înțelegeri care să acopere toate resursele naturale ale Ucrainei, inclusiv petrolul și gazele, dar și principalele active energetice ale țării.
Potrivit analizei lor, noua versiune de acord ar avea următoarele prevederi cheie:
- Dreptul de primă ofertă: SUA obțin dreptul prioritar de a investi în toate proiectele de infrastructură și resurse din Ucraina.
- Obligații financiare: Ucraina trebuie să transfere 50% din veniturile provenite din noile proiecte de infrastructură și din exploatarea resurselor naturale într-un fond special de investiții. SUA, la rândul lor, obțin dreptul prioritar de a solicita profituri din acest fond.
- Administrarea fondului: Se prevede crearea unui consiliu de supraveghere a fondului de investiții, în care SUA să poată numi trei din cei cinci membri, ceea ce oferă de facto Washingtonului un drept de veto în luarea deciziilor.
Potrivit Financial Times, acordul nu conține niciun fel de garanții de securitate pentru Ucraina, la fel ca versiunea precedentă.
Semnarea acelei versiuni urma să aibă loc pe 28 februarie, când președintele Volodimir Zelenski a mers la Washington pentru a se întâlni cu președintele american Donald Trump. Zelenski a cerut includerea în acord a unor garanții de securitate pentru Ucraina, care să împiedice Rusia să o mai atace în viitor. Dar Trump a refuzat, iar lor în Biroul Oval s-a transformat într-o dispută tensionată în fața presei.
Președintele american insistă și acum că o prezență americană la exploatarea zăcămintelor din Ucraina ar fi în sine o garanție de securitate.
Zelenski a reacționat și el la noua versiune a acordului, spunând că pentru Ucraina există câteva „linii roșii” pe care nu le poate accepta, cum ar fi o prevedere despre „restituirea” de către Ucraina a ajutorului oferit deja de administrația fostului președinte american, Joe Biden.
La rândul său, Trump a declarat că Zelenski dorește să iasă din discuțiile despre acordul privind resursele minerale și, dacă o va face, „va avea mari probleme”.
Ce spun experți ucraineni despre pașii de mai departe?
Că Ucraina trebuie să încerce să schimbe proiectul de acord așa încât să-i reflecte și propriile interese.
Oleksandr Kraiev, directorul programului „America de Nord” din cadrul Consiliului de politică externă „Prisma Ucraineană”, un think-tank de la Kiev, descrie drept „neocolonială” noua propunere americană și spune că va fi greu de schimbat.
Misiunea negociatorilor ucraineni va fi dificilă „pentru că autorul acestui text neocolonial este ministerul Finanțelor condus de Scott Bessent, iar eliminarea garanției de securitate din acord este opera Departamentului de Stat”, a spus Kraiev serviciului ucrainean al Europei Libere.
Ksenia Orinciak, fondatoarea Asociației Naționale a Industriei Extractive din Ucraina, îndeamnă la calm, spunând că acordul în sine nu va fi decât o declarație, dar pentru a fi aplicat va trebui însoțit de o serie de documente semnate la nivelul ministerelor americane și ucrainene.
„Aceste grupuri de funcționari de rang înalt, împreună cu diplomații, trebuie să pregătească totul și să prezinte poporului Ucrainei documentul”, a spus Orinciak serviciului ucrainean al Europei Libere, adăugând că apariția propunerilor preliminare în presă poate dăuna negocierilor.
Agenția Bloomberg a relatat că ucrainenii au contactat deja partea americană, imediat după primirea propunerii din 28 martie, pentru a cere clarificări.
Orinciak pe care partea americană a contactat-o la rândul său pentru consultări în legătură cu acordul consideră că, în cele din urmă, o asemenea înțelegere cu SUA ar putea să fie benefic pentru Ucraina și să-i aducă investiții și securitate, chiar dacă nu prevede explicit asemenea garanții.
După disputa din Biroul Oval între Trump și Zelenski, SUA și Ucraina s-au înțeles să reia discuțiile despre acordul privind resursele minerale, iar cei doi președinți au vorbit la telefon pe 19 martie, convenind să colaboreze pentru a pune capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Casa Albă a descris acea convorbire drept „fantastică”.
Oleksandr Kraiev de la think-tankul „Prisma Ucraineană” crede că, în ce privește acordul, „va fi un proces lung și dificil, care ar putea fi însoțit de retorică negativă din partea lui Trump”. „Dar nu va fi o criză”, a mai spus Kraiev.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
