Curtea Constituţională urmează să examineze astăzi prima sesizare venită din partea unui judecător, de această dată, după ce la 9 februarie a înlăturat printr-o hotărâre necesitatea ca orice persoană care apare ca parte într-un proces sau judecător să i se adreseze cu o plângere doar prin intermediul Curţii Supreme. Ce presupune această schimbare şi de ce este foarte importantă pentru întregul sistem juridic moldovenesc?
O convorbire pe această temă cu expertul constituţional Nicolae Osmochescu, doctor în drept şi profesor universitar.
Europa Liberă: Astăzi Curtea Constituţională va examina prima contestaţie venită direct, ci nu prin intermediul Curţii Supreme ca până acum, din partea unui judecător, după ce la 9 februarie CCM a deschis, printr-o hotărâre, oricărui justițiabil sau judecător posibilitatea de a ridica excepția de neconstituționalitate. Adică, posibilitatea de a se adresa direct CCM, în cazul în care există incertitudini, îndoieli în privinţa unui act sau altul. De ce este importantă, sau chiar „revoluţionară”, cum deja a fost calificată această decizie, de ce este importantă schimbarea operată de CCM?
Nicolae Osmochescu: „Eu nu aș spune că este revoluționară. Este foarte importantă, dar nu revoluționară totuși, pentru că în articolul 135, litera (g) din Constituție se spune: „Curtea Constituţională rezolvă cazurile excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie”. Şi aici nu este corect indicat „a actelor juridice”, ci trebuie să fie a „actelor legislative normative”.
În două hotărâri precedente, Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție au statuat că în timpul unui proces de judecată, judecătorul poate suspenda sau sista procedura dacă consideră că actual care trebuie să-l aplice față de părți ar fi dubios că ar fi neconstituțional. Dar dreptul la această sesizare a judecătorului era atribuit Curții Supreme de Justiție, la rândul său Curtea Supremă de Justiție, analizând, își asuma într-o formă competențele Curții Constituționale. Dacă Curtea Supremă de Justiție constată că da, acest act în opinia noastră este neconstituțional, ei sesizau deja Curtea Constituțională, dar dacă nu, nu îl trimiteau la Curtea Constituțională și sesizarea nu era realizată.
În luna decembrie anul trecut un grup de deputați s-au adresat Curții Constituționale şi, deşi înainte au fost așa inițiative de a sesiza Curtea Constituțională privind interpretarea articolului 135, punctul (1) și punctul (g), nu s-au hotărât deputații, nu erau cointeresați. Acum, însă, așa o sesizare a fost.
Pe data de 9 februarie Curtea, analizând sesizarea, a adoptat o hotărâre foarte importantă că - atunci când există incertitudini privind constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretului Președintelui Republicii sau a hotărârilor și ordonanțe ale Guvernului care trebuie să fie aplicate în soluționarea unei cauze aflate pe rol - instanța de judecata este obligată să sesizeze direct Curtea Constituțională, nu prin intermediul Curții Supreme de Justiție, dar direct.”
Europa Liberă: Schimbarea nu este atât de mare, totuşi?
Nicolae Osmochescu: „Da, dar asta schimbă procedura și procedura devine una mai obiectivă, rapidă și reală.”
Europa Liberă: De ce o fi apărut acest interes al deputaților de a sesiza Curtea, interes care a lipsit până acum, aşa cum spuneaţi mai sus. Dvs.? Aveți vreo explicație?
Nicolae Osmochescu: „Există desigur explicații foarte multe. Astăzi sunt exact 21 de ani de când s-a creat Curtea Constituțională, pentru că pe data de 23 februarie anul 1995 a fost depus jurământul de către prima componență. Tot timpul, în diferite variante se aborda problema că și cetățenii trebuie să aibă dreptul să se adreseze Curții Constituționale, cât și judecătorii, și părțile la proces, atunci când ei consideră că față de o persoană aflată în procedură fie civilă, fie penală, numai nu de contencios administrativ, pentru că aceste acte administrative nu se supun controlului constituționalității, să aibă dreptul să sesizeze Curtea Constituțională.”
Europa Liberă: Să precizăm, totuşi: s-a deschis portița și pentru cetățeanul simplu sau vorbim deocamdată doar despre judecători, magistrați?
Nicolae Osmochescu: „Deodată vorbim despre părțile aflate în proces.”
Europa Liberă: Deci și cetățeanul, dacă e partea în proces?
Nicolae Osmochescu: „Da, pentru că e foarte clar stipulat în hotărârea Curții Constituționale din 9 februarie, că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței, de exemplu, ori instanța din Curtea de Apel Chișinău sau din Bălți de către orișicine dintre părțile aflate în proces sau de un reprezentat al acestuia.”
Europa Liberă: Orice normă poate fi contestată?
Nicolae Osmochescu: „Nu, doar un act juridic care creează normă de drept, care sunt stipulate expres în litera (a) din art. 135 - hotărârea Parlamentului, decretele Președintelui Parlamentului, hotărârile și ordonanțele de urgență ale Guvernului și tratate internaționale la care Republica Moldova este parte.”
Europa Liberă: Până acum, dle Osmochescu, acest gen de cazuri ajungeau toate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atunci când justițiabilul nu era de acord?
Nicolae Osmochescu: „Nu, nu ajungeau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nici într-un caz. De fapt, foarte rar s-a întâmplat ca Curtea Supremă de Justiție să sesizeze Curtea Constituțională. Aici era un fel de concurență de competențe.”
Europa Liberă: Văd aici niște cifre: 6% numai au fost excepții de constituționalitate în 21 de ani față de aproape 99% în cazul Curții Constituționale a României de exemplu?
Nicolae Osmochescu: „Eu am dreptate, chiar fără să cunosc statistica.”
Europa Liberă: Cauza examinată de o judecătorie este suspendată până la pronunţarea hotărârii Curţii Constituţionale privind norma contestată. Ce se întâmplă cu procesul dacă, de exemplu, Curtea Constituţională constată că prevederile legale în baza cărora este judecat un individ contravin Constituţiei?
Nicolae Osmochescu: „Atunci se revăd circumstanțele de fond.”
Europa Liberă: Asta ce înseamnă pentru persoana concretă?
Nicolae Osmochescu: „Asta înseamnă că dacă norma care urma să fie aplicată față de persoană este neconstituțională ea nu va fi aplicată și fie că va fi recalificată componența însăși de la un articol la altul sau va fi eliberată de răspundere juridică.”
Europa Liberă: Dar nu deschide oare acest lucru porţile în faţa celora care vor dori să tergiverseze totul? Ar exista vreun risc în acest sens ca cineva să speculeze pe excepţia de constituţionalitate?
Nicolae Osmochescu: „Nu, nu cred. Eu exclud această posibilitate din simplu motiv că atunci când vorbim de dreptul penal orice componență de crimă sau de infracțiune care cade sub incidența Codului Penal prevede o serie întreagă de sancțiunile de la minimum până la maximum sau chiar diferite forme. Și atunci, de exemplu, o persoană consideră că un act care poate fi sau se dorește să fie aplicat față de el este ne constituțional, se va aplica o altă normă care este absolut constituțională.”
Europa Liberă: Preşedintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a remarcat într-un articol că „deschizând oricărui justițiabil posibilitatea de a ridica excepția de neconstituționalitate, se redefineşte mecanismul existent de protecția a drepturilor omului”. Trebuie să înțelegem că se are în vedere pentru viitor posibilitatea ca orice cetățean, nu doar parte în proces să se adreseze individual Curții?
Nicolae Osmochescu: „Desigur că Alexandru Tănase are dreptate și ca președinte, și ca jurist și ca fost avocat în așa situație se consolidează cu mult posibilitatea de a proteja drepturile și libertățile fundamentale ale omului prin acest mecanism prevăzut acum de hotărârea din 9 februarie. Desigur că pentru viitor ar fi foarte pozitiv, foarte bine ca fiecare cetățean să aibă dreptul să se adreseze Curții Constituționale direct fără intermediul instanței de judecată, atunci când el consideră că îi sunt încălcate drepturile sau libertățile fundamentale.”
Europa Liberă: De ce totuși, dacă e tot atât de benefică această modificare de optică, nu s-a gândit nimeni până acum s-o iniţieze, de ce nu a fost posibil?
Nicolae Osmochescu: „S-a gândit. Timp de acei 21 de ani care vă spun eu au fost și diferite conferințe internaționale și diferite seminare și diferite mese rotunde.”
Europa Liberă: Una din temeri care exista și îmi amintesc bine de ea era că o să se împiedice adresarea cetățeanului la CEDO, vă amintiți probabil?
Nicolae Osmochescu: „Cei care erau contra dreptului cetățeanului de a sesiza Curtea Constituțională, acolo erau două variante – dreptul de a sesiza și dreptul după hotărârea Curții Supreme ca cetățeanul să se adreseze Curții Constituționale. Și iată aici era temerea că în așa caz Curtea Constituțională va deveni un filtru, o sită pentru nu a admite cererile direct la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.”
Europa Liberă: Nu mai există această temere?
Nicolae Osmochescu: „Nu mai există nici într-un caz, pentru că dacă vorbim de Curtea Europeană a Drepturilor Omului așa și rămâne în vigoare că la Curtea Europeană a Drepturilor Omului o plângere este admisă doar în condițiile în care există o hotărâre a Curții Supreme de Justiție irevocabilă și intrată în vigoare, punct.”
Europa Liberă: Este de presupus că, după decizia din 9 februarie, Curtea Constituţională va fi solicitată mai mult de justiţiabili. Va putea Curtea, în formatul de acum, face faţă noii situaţii, adică considerabil mai multor solicitări?
Nicolae Osmochescu: „Eu cred că nu. Ar fi nevoie de o extindere, de o lărgire a componenței Curții Constituționale și de a forma o Curte Constituțională așa cum în majoritatea statelor de proporțiile Republicii Moldova cum sunt țările Baltice, chiar mai mici, unde în componența Curții Constituționale sunt nouă magistrați. Și atunci, eu cred că aceștia nouă desigur că vor reuși să hotărască toate problemele, pentru că acum judecătorii vor fi încurajați.
Avem mulți judecători din ăștia care consideră că actul legislativ în baza propunerii CNA sau a Procuraturii care trebuia aplicat, consideră articolul nu tocmai constituțional. Dar ei așa trebuiau să se adreseze la Curtea Supremă de Justiție, unde Curtea Supremă de Justiție fie că îl retrimitea înapoi și spunea că nu continuați, fie că îl trimitea acelea 6% la Curtea Constituțională. Acum el direct poate sesiza. Și frica asta că li se va întoarce din nou dosarul și el va fi nevoit să continue mai departe cu același acte normative dispare.”
