Noua lege, cunoscută drept „Legea freelancerilor”, se aplică tuturor celor care oferă servicii în mod independent: de la programatori și traducători până la meditatori, bone sau prestatori de servicii de curățenie. Dacă până în prezent aceștia trebuiau să deschidă o întreprindere individuală sau să activeze în baza unei patente, de acum încolo va fi suficient să se înregistreze într-un registru de stat al antreprenorilor independenți.
Agenția Servicii Publice a lansat această evidență pe 5 ianuarie. Cererile se depun online, pe Portalul Serviciilor Publice, fiind necesară o semnătură electronică valabilă. Procedura este complet automatizată, se realizează instantaneu, fără implicarea funcționarilor și este gratuită. După depunerea cererii, sistemul atribuie automat denumirea antreprenorului, numărul de identificare de stat (IDNO) și transmite notificări de confirmare. La necesitate, extrasul de înregistrare poate fi solicitat și descărcat online.
Impozit unic și contribuții sociale incluse
Una dintre noutățile principale este introducerea unui impozit unic de 15% din venitul anual, dar acest regim va putea fi aplicat doar persoanelor care vor câștiga mai puțin de 1,2 milioane de lei pe an. În cazul în care acest plafon va fi depășit, antreprenorul va fi obligat să treacă la un alt sistem de impozitare, cu o cotă de 35%.
Acest impozit unic va include impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale de stat, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și taxele locale.
„Nu contează ce sumă acumulează o persoană, poate fi și de 10.000 de lei. Veniturile care nu depășesc 1,2 milioane de lei sunt impozitate cu 15%, dintre care doar 4% reprezintă impozit către stat, iar restul merge către prestațiile sociale”, a spus Europei Libere Diana Țuțu, șefa serviciului de presă al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Toate încasările obținute vor trebui să treacă printr-un cont bancar special, deschis pentru activitatea de freelancer. De asemenea, va fi necesar ca persoana să dețină o casă de marcat conectată la sistemul național de monitorizare electronică a vânzărilor.
Potrivit autorităților, legea este menită să susțină persoanele care doresc să lucreze pe cont propriu, dar nu sunt pregătite să deschidă o firmă și să țină evidență contabilă. Totodată, aceasta urmărește legalizarea veniturilor celor care activează neoficial. Potrivit fostei ministre a Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, în R. Moldova există aproximativ 400.000 de persoane care nu sunt încadrate în economia reală.
De la patentă, la freelance sau SRL
Victor Maxian prestează servicii în domeniul foto și video de 10 ani, de când a absolvit Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Până acum, își cumpăra patentă pentru a putea activa legal.
„Patenta îți permite venituri de până la 300.000 de lei pe an. Este avantajoasă dacă mai ești angajat undeva, pentru că nu plătești contribuțiile sociale și te costă doar 200 de lei. În plus, trebuie să îți cumperi polița medicală la început de an”, a spus Europei Libere Maxian.
El susține că ar fi tentat să treacă la un nou regim de activitate, întrucât își dorește să se dezvolte profesional, dar și financiar.
„La un moment dat, tot vrei să ai venituri mai mari de 300.000 de lei și atunci ai de ales: fie îți deschizi o firmă, fie beneficiezi de această nouă lege a freelancerilor. Eu, însă, mă gândesc să îmi deschid un SRL. E o altă atitudine față de tine când ai o companie, te prezinți altfel în lume. De exemplu, la Centrul Național al Cinematografiei te poți înregistra doar cu SRL. Ai o casă de producție și poți aplica la finanțări”, a explicat tânărul, care este și regizor de filme documentare.
Numărul real al antreprenorilor independenți, o necunoscută
Potrivit fostului secretar de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol, în prezent șef al Direcției Turism, nu există o bază de date sau o statistică privind numărul profesioniștilor independenți din domeniul culturii, în condițiile în care mulți dintre aceștia nu sunt înregistrați și nu au un statut juridic clar, ceea ce face dificilă evaluarea impactului noii legi.
Chistol afirmă că, în prezent, activează aproximativ 3.000 de companii din domeniul industriilor creative, însă numărul freelancerilor este mult mai mare, deoarece mulți lucrează simultan atât în cadrul unor întreprinderi mici, cât și pe cont propriu.
„Prin această măsură, activitatea mai multor profesioniști din domeniul culturii va fi legalizată. Regimul fiscal propus, cu o cotă de 15%, este unul avantajos comparativ cu alte forme de impozitare și include contribuțiile sociale și asigurarea medicală, ceea ce reprezintă un beneficiu important pentru cei care își doresc un statut juridic asigurat”, a declarat Europei Libere Andrei Chistol.
Noua lege nu se aplică persoanelor care comercializează bunuri și este destinată exclusiv celor care prestează servicii. De asemenea, regimul freelancerilor nu poate fi combinat cu alte forme de impozitare, precum patenta sau statutul de persoană juridică.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
