Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a rostit ultimul său discurs despre Starea Uniunii. Prezentat în fiecare an în Camera Reprezentanților în faţa tuturor parlamentarilor, guvernului şi judecătorilor Curţii Supreme, acest discurs include, de obicei, enumerarea unor iniţiative, propuneri legislative, priorităţi. Cu cîteva luni până la alegerile prezidenţiale, ce a adus nou acest discurs faţă de ceea ce reprezintă el de obicei? Un interviu cu corespondentul Europei Libere de la Washington, Valeriu Sela.
Europa Liberă: Aşadar, preşedintele Barack Obama şi-a prezentat ultimul discurs, în cuprinsul mandatului său, cu privire la starea Uniunii. Discurs tradiţional pe scena politică americană care în sine este de o rezonanţă cu greu de subapreciat. Ce a adus discursul nou faţă de ceea ce acesta reprezintă de obicei?
Valeriu Sela: „A fost un discurs foarte interesant. Atât discursul președintelui, cât și replica dată de republicani. Ambele alocuțiuni au pornit de la premisa că traversăm o perioadă foarte spinoasă în politica americană. Este revolta unei părți importante a populației în fața a ceea ce ei percep ca un sistem politic neperformant, nefuncțional, o țară în declin. Or, președintele a spus că această percepție este una falsă, alimentată de politicieni populiști, care nu recunosc faptul că, în ciuda problemelor, totuși America este și va rămâne cea mai puternică țară a lumii. Înțelegând însă primejdia la care acest climat politic supune țara, președintele Obama a spus, și acesta a fost de fapt un moment remarcabil, că marele său regret, al timpului pe care l-a petrecut la Casa Albă, este că nu a reușit să modifice acest climat de diviziune care caracterizează politica americană. Atunci când a candidat în numele schimbării, cum bine vă aduceți aminte, a promis aceasta, și, după propriile declarații, nu a reușit. Momentele în care politicienii exprimă un regret public într-un moment istoric, cum este acest ultim discurs despre starea Uniunii a președintelui Obama, sunt rare și de aceea probabil această formulare este punctul cel mai important al discursului. Președintele a continuat, spunând că, indiferent ce credem despre etapa pe care o parcurgem, soluțiile politice nu trebuie să nege esența Americii, el a arătat că este ușor să fii cinic, dar cinismul nu vindecă și nici abandonarea valorilor nu vindecă și aceasta este în contradicție cu tendința de a face America admirată în lume. Firește, sunt aluzii transparente la unii dintre candidații republicani la președinție. Președintele a spus că traversăm o perioadă de adânci schimbări și că depinde de noi toți dacă le vom lăsa să ne dezbine sau dimpotrivă, să fie un catalizator de natură să ne apropie. Aceasta a fost esența discursului de astăzi.”
Europa Liberă: Ce se poate spune despre tonul și atitudinea ce transpar din discurs? Ceva vreme în urmă președintele Obama a spus că niciodată nu a fost atât de optimist ca la acest început de an.
Valeriu Sela: „Sigur, e un optimism relativ. Discursul s-a referit la o perspectivă ceva mai îndelungată. Nu a vorbit neapărat, așa cum se face în discursurile despre starea Uniunii, despre realizările ultimului an și ceea ce urmează să se întâmple în anul următor. Perspectiva lui a fost, aș spune, fie alegerile următoare, fie chiar cinci-zece ani în viitor. El a indicat câteva repere care ghidează dezvoltarea Americii din propria lui perspectivă. A vorbit despre faptul că acest proces de transformare economică, socială să facă ca cetățenii să aibă oportunități egale. A vorbit despre rolul tehnologiei, despre rolul inovației, a spus că sunt tipic americane și trebuie încurajate. A vorbit despre apărarea Americii în actualele condiții de securitate dificile. A spus că nu are de gând să rămână pasiv în acest ultim an, în intervalul care i-a mai rămas la conducere. A făcut apel la republicani să ajute la identificarea unor puncte comune în legătură cu care se poate să se înțeleagă. Dar discursul, așa cum am spus, a fost îndreptat către viitor. El a scos în evidență realizările guvernării sale, a spus că America nu este în declin. Deci, este optimismul despre care vorbeai puțin mai devreme. Dar sigur că a spus aceasta în contextul în care un candidat republican pe care ascultătorii îl știu, Donald Trump, spune că țara trebuie să se îndrepte pentru că ar fi în declin. Obama a spus că țara își poate menține această fibră specială doar dacă clasa politică va face apel la ceea ce este bun în oameni și nu la ceea ce este rău. De fapt, aceasta a fost tema principală a ambelor discursuri, și democrat, și republican, ideea că trebuie să rezolvăm ce avem de rezolvat prin mijloace care să fie specifice spiritului american și nu prin negativitate, nu prin diviziune, așa cum unii politicieni propagă.”
Europa Liberă: În ce mod s-au regăsit în discurs, dacă s-au regăsit teme ca Rusia, problemele de ultimă oră cu care se confruntă Europa, în general?
Valeriu Sela: „Din nou, discursul a fost mai larg, s-a referit în special la amenințările la adresa Americii, s-a vorbit mult despre amenințarea teroristă. Au fost, dacă îmi aduc bine aminte, la o primă analiză, cam de două ori referiri la Rusia. O dată, vorbind despre faptul că America rămâne o ţară foarte puternică. Preşedintele a spus că, atunci când sunt probleme în lume, ţările lumii nu iau legătura cu Moscova sau cu Beijing, ci sună la Washington, ilustrând faptul că Washingtonul nu şi-a pierdut relevanţa, aşa cum spun mulţi dintre rivalii lui republicani. Şi exact cu referire la Rusia, așa, minimă, preşedintele arătând doar că în ciuda crizei economice, regimul de la Moscova intervine în locuri care îi scapă de sub control, cum sunt Ucraina şi Siria. În rest, referirile au fost ample la pericolul terorist, spunându-se că ISIS reprezintă un pericol, că acest pericol, dacă va fi înlăturat, va fi înlocuit probabil de alte pericole regionale care se vor ivi şi care sunt foarte dificil de contracarat, pentru că nu sunt pericole paşnice din anii războiului rece, când exista claritate cu cele două blocuri masive. În acelaşi timp, a spus că faptul că aceste pericole există nu înseamnă că America nu are o strategie. Strategia este una treptată, este una în coaliţie şi că dă rezultate. Şi între realizări a menţionat şi normalizarea relaţiilor cu Cuba. În principal a fost o viziune optimistă despre forţa Americii, despre faptul că America este capabilă să contracareze pericolele care se ivesc, dar că aceste pericole sunt numeroase şi că aceste pericole ne vor însoţi probabil pentru anii care urmează, pentru că nu sunt atât de uşor detectabile, rezolvabile, cum era pe vremuri, când lucrurile în sensul unei structuri de securitate internaţională erau mult mai clare.”
Europa Liberă: Pe ce s-au axat republicanii în tradiţionalul lor răspuns la acest discurs?
Valeriu Sela: „Şi intervenţia republicană a fost foarte interesantă, tocmai în sensul că a fost cam pe aceeaşi teamă, pe remarci cu cea a preşedintelui Obama. Interesant este cum a fost aleasă guvernatoarea Nikki Haley să răspundă acestui discurs, știindu-se faptul că guvernatoarea de foarte curând timp l-a criticat virulent pe Donald Trump, în momentul în care acesta a avut intervenţiile binecunoscute anti-emigranţi şi anti-musulmani recente. Faptul că republicanii au dat platforma guvernatoarei spune ceva despre intenţiile conducerii partidului, atât cât acestea sigur contează în alegeri, sigur partidele aici nu sunt atât de puternice ca în Europa. A scos în evidenţă faptul că oamenii sunt frustraţi, oamenii sunt nemulţumiţi. Şi din nou o altă excepţie la discursurile obişnuite ale politicienilor, a spus că faptul că oamenii sunt frustraţi şi nemulţumiţi este responsabilitatea ambelor partide politice, nu numai al democraţilor care se află acum la Casa Albă. Haley este fiica unor emigranţi indieni, ea a cerut să se reziste tentaţiilor radicalismului, extremismului. Ea a criticat administraţia Obama, a oferit o alternativă republicană, cu toate ingredientele atitudinii conservatoare, cu reduceri de impozite, cu o armată puternică. A spus că partidul trebuie să se bazeze pe ceea ce reprezintă valorile lui reale, nu pe alternativa oferită de o masă de politicieni populişti de genul lui Trump care, în viziunea ei, nu reprezintă o soluţie politică viabilă. Până acum în sondaje ambele discursuri au o apreciere destul de bună din partea electoratului, din partea populaţiei, ceea e interesant, pentru că ar putea să reprezinte un punct de cotitură în momentul acesta politic foarte dificil, în plină campanie electorală.”
Europa Liberă: Deci, s-ar putea vorbi pe baza acestui discurs de un fel de numitor comun sau de căutarea cel puţin a unui numitor comun care să-i unească pe democraţi şi republicani?
Valeriu Sela: „Într-un anume sens. Și acesta este probabil elementul cel mai interesant al celor două discursuri. Deci, se poate vorbi despre un element comun în sensul că ambele variante de discurs, cu diferenţele, sigur, ideologice şi diferenţele punctuale în diverse aspecte, ambele variante de discurs resping opţiunea populistă, opţiunea radicală, opţiune caracterizată extremistă. Ceea ce e interesant de acum încolo este de văzut în ce măsură aceste atitudini exprimate pe o scenă atât de importantă, cum este discursul privind starea Uniunii, vor avea un impact asupra electoratului. Probabil e foarte relevant faptul că în această perioadă de foarte mare diviziune între republicani şi democraţi există acest numitor comun, de unde şi concluzia că momentul pe care îl traversăm este unul important şi unul destul de serios, destul de grav.”
