Consiliul Suprem de Justiţie (CSM) oferă din nou motive să se creadă că - aşa cum consideră criticii săi şi mai mulţi experţi - deficitul de transparenţă autentică lasă din nou loc pentru numeroase suspiciuni şi interpretări acolo unde lucrurile trebuie să fie cristalin clare. Prilejul a apărut în legătură cu modul în care se croieşte bugetul destinat sistemului judecătoresc pentru anul viitor şi, estimativ, pentru 2017.
O privire critică asupra celor întâmplate la CSM şi, eventual, în culisele sectorului justiţiei din partea avocatului şi consilierului juridic de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Ion Guzun.
Europa Liberă: Aşadar, Consiliul Suprem al Magistraturii a oferit în şedinţa de ieri, potrivit unor informații sumare mai degrabă, un nou prilej de îngândurare şi îngrijorare: constatarea că alocarea banilor instanţelor de judecată pare să depindă nu atât de reguli, cât de lucruri mai puțin înțelese, eventual de loialitate sau fidelitate, inclusiv politică. Ca să fie clar, mai întâi: ce a avut de discutat şi de decis CSM în şedinţa de ieri dacă sunteți un pic mai informat decât o majoritate a ziariștilor?
Ion Guzun: „Ieri, la ședința Consiliul Superior al Magistraturii, printre mai multe chestiuni ce țin de administrarea sistemului judecătoresc și cariera judecătorilor, s-au discutat și anumite subiecte ce țin de alocarea mijloacelor financiare suplimentare pentru Curtea de Apel Chișinău, aprobarea bugetelor instanțelor judecătorești pentru anul 2016 și estimările pentru anul 2017 și 2018, inclusiv același buget pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
Din păcate, Consiliul Superior al Magistraturii continuă o practică pe care noi o contestăm de ceva timp și anume că nu sunt publice documentele care urmează să fie discutate la Consiliul Superior al Magistraturii. În comparație cu chestiuni de pe același subiect pe care le are Guvernul sau Parlamentul, discuțiile în contradictoriu sau proiectele de document nu sunt publicate niciodată de către Consiliul Superior al Magistraturii. Practica aceasta este nu doar din anul acesta, dar este de ceva ani și noi nu înțelegem de ce Consiliul Superior al Magistraturii nu publică în avans aceste documente.”
Europa Liberă: CSM, cum ați spus Dvs., a acceptat solicitarea președintelui Curţii de Apel Chișinău a 17 milioane de lei, iar suma este suplimentară cum s-a precizat la cele 33,263 milioane de lei aprobate în bugetul de stat. Am citit că dl președinte al Curții de Apel a declarat în ședință că a discutat acest subiect cu șeful statutului și liderii politici care au promis că vor susține această propunere. Ce costuri surprinzătoare puteau să apară subit, încât şi şeful statului, şi parlamentarii să se înduioşeze şi să binecuvânteze cererea aceasta?
Ion Guzun: „Pe mine cel puțin m-a surprins faptul că un președinte de instanță din țară discută aceste chestiuni cu președintele țării și cu liderii politici, așa cum s-a declarat în ședința Consiliului Superior al Magistraturii. E vorba despre niște chestiuni care țin de autoadministrarea sistemului judecătoresc. Nu vreau să cred că un președinte de instanță discută la direct cu politicul și cu executivul despre necesitățile instanței de judecată, în afara Consiliului Superior al Magistraturii sau ocolind Consiliul Superior al Magistraturii. Deci, acest fapt eu nu vreau să-l cred.
Eu nu cred că cheltuielile care au fost invocate în mod public drept necesare de acoperit cu aceste 17 milioane de lei - lift, mansardare și alte chestiuni - sunt anumite cheltuieli neprevăzute. Din câte cunoaștem, într-o situație similară la Judecătoria Ungheni, unde s-a început construcția instanței, la începutul anului au fost blocate sume de bani după declarația prim-ministrului interimar dna Gherman în care s-au stopat toate investițiile capitale. Înțelegem riscul pe care îl poartă o construcție începută, dar care nu este dusă până la sfârșit. Dar mi s-a părut straniu că bani pentru Curtea de Apel Chișinău din interiorul bugetului pentru instanțele judecătorești s-ar putea identifica, dar pentru Judecătoria Ungheni nu. Mi-a lăsat impresia că președintele Judecătoriei Ungheni a plecat fără niciun răspuns din partea Consiliului Superior al Magistraturii.”
Europa Liberă: CSM-ul câtă discreţie, libertate are ca să modeleze bugetul pentru instanţe?
Ion Guzun: „Conform legii, Consiliul Superior al Magistraturii aprobă bugetele instanțelor judecătorești și îl propune direct Parlamentului spre aprobare. Consiliul Superior al Magistraturii pe interior, ceea ce ține de investițiile capitale sau alte cheltuieli, are toată discreția să distribuie sumele de bani pe aceiași categorie de cheltuieli.”
Europa Liberă: Dl Guzun, un cetățean simplu ar asculta discuția noastră și s-ar întreba: ei bine, a apărut necesitatea unei mansarde, unei reparații, un președinte de instanță a cerut suplimentare, i s-a dat. Pe noi cum ne afectează problema asta? Adică ce am putea să răspundem omului care nici măcar nu vede rostul, nu descifrează jocurile acestea din interior, din culisele justiției?
Ion Guzun: „Eu nu cred că cetățenii simpli nu ar înțelege anumite mișcări în acest sens. Vă dați seama că pentru Curtea de Apel Chișinău deja de trei ani la rând, conform bugetului de stat, s-au alocat câte 4, 31 și, respectiv, 33 milioane de lei în anul 2015 pentru reconstrucția Curții de Apel Chișinău. Reconstrucția Curții de Apel este absolut necesară, luând în considerare numărul de dosare care se examinează, numărul de judecători. Deci, nu punem la îndoială necesitatea acestei reconstrucții de instanță.
Însă, apare un dubiu: 17 milioane de lei este o sumă, după părerea mea, care trebuie trecută prin procedura de achiziții publice. Din câte cunosc legea nu dă discreții atât de mari pentru niște sume suplimentare în baza unui contract încheiat deja cu o companie de construcție. 17 milioane de lei pentru cheltuielile de finisare, mie îmi este greu să-mi imaginez aceste lucruri. Dar sunt sigur că multe din aceste sunt îndreptate spre confortul judecătorilor, al persoanelor deținute care vin în celule până a veni în fața judecătorului și a cetățenilor.
Repet, modalitatea în care apare acest proiect de document în mod absolut netransparent, fără să știm apropo cum, iar niciun membru al Consiliului Superior al Magistraturii nu a întrebat cum au fost cheltuite aceste sume anterior distribuite. Ca ulterior să se decidă asupra unei alocări suplimentare în suma de 17 milioane de lei, luând în considerare planul anticriză pe care Guvernul l-a aprobat și alte circumstanțe economice. Mă pune pe gânduri, de ce Curtea de Apel Chișinău ar necesita o sumă atât de mare, dar nu și alte instituții de stat sau chiar și alte destinații”
Europa Liberă: Cum se leagă discuțiile despre aceste croiri, recroiri bugetare cu austeritatea bugetară care funcționează de mai multe luni?
Ion Guzun: „Din câte am înțeles, chestiunile de austeritate nu privesc Curtea de Apel Chișinău, dar privesc alte instanțe judecătorești. Mai menționez încă odată că chestiunea referitor la lipsa banilor sau necesitatea de a amâna această chestiune pentru o ședință ulterioară, pentru a identifica sumele de bani, nu a fost solicitată sau invocată de niciun membru al Consiliul Suprem al Magistraturii.”
Europa Liberă: Un grad mai mare şi mai autentic de transparenţă în domeniu ar fi schimbat cumva datele problemei, ar fi fost lămurite mai multe nedumeriri, interpretări?
Ion Guzun: „În mod absolut. Deci, la fel cum Parlamentul și Guvernul plasează informații în mod public referitor la proiectele de bugete, le dezbat în mod public aceste chestiuni, noi nu le-am văzut până acum, și în cazul de față nici după ședința de ieri a Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul dat cum cetățenii ar înțelege sau cel puțin cine sunt interesați în reforma justiției ar înțelege faptul că aceste cheltuieli sunt absolut necesare.
Mie îmi vine foarte greu să-mi imaginez cum ministrul de Justiție și, posibil, alți reprezentați ai Guvernului vor motiva reprezentanților delegațiilor Uniunii Europene sau altor donatori străini despre sumele de bani alocate acum care sunt în afara anumitor planificări, și nu cred că toată suma de peste 17 milioane de lei e absolut necesară pentru a fi cheltuită în acești ani.
Din declarația dlui ministru al Justiției care au fost făcute ieri, s-a spus că aceste sume de bani se vor identifica după ce vor fi reluate comunicările și deblocate resursele financiare cu Fondul Monetar Internațional și cu alte instituții. Suntem în luna septembrie și eu nu cred că această sumă mare de bani ar putea fi identificată, cumulată cu multe alte sume de bani pe care Guvernul acum a blocat procesul de procurări.”
