„O autoritate publică locală mai autonomă, mai consolidată, mai puternică”

Recent, Parlamentul a adoptat în prima lectură nişte amendamente care ar urma să consolideze crucial autonomia, inclusiv financiară, a autorităţilor publice locale. Modificările operate în Legea finanţelor publice locale şi Codul fiscal, modificări regăsite în Planul de acţiuni privind strategia de descentralizare, ar urma, după adoptarea finală, adică după ce vor fi nu doar pe hârtie, să asigure - cum spun autorităţile centrale - un fel de renaştere sau revigorare a localităţilor… De ce este stringent necesară această reformă, ce efecte sunt aşteptate şi cine va avea de câştigat sau, eventual, de pierdut în urma ei? Vom discuta azi, pentru explicaţii de la prima sursă, cu directorul executiv al Congresului autorităţilor locale din Republica Moldova, Viorel Furdui.

Europa Liberă: Aşadar, modificări adoptate recent, în prima lectură, la Legea finanţelor publice locale şi la Codul Fiscal… Modificări ce sunt considerate de mulţi oarecum istorice. Noile prevederi, încă în procedură parlamentară de adoptare, au menirea să asigure o autentică autonomia locală, în primul rând prin cea financiară… De ce a durat atâta, de vreme ce reforma a zăcut în discuţii, analize, intenţii de ani de zile?

Viorel Furdui: De fapt, într-adevăr, precum aţi menţionat, această modificare la Legea finanţelor publice locale poate fi considerată ca una dintre cele mai importante acţiuni care au fost făcute în ultimii ani în ceea ce priveşte descentralizarea şi consolidarea autonomiei locale. De ce a durat atâta de mult? Probabil principala cauză este că până nu demult nu a fost realizată importanţa acestei reforme, nu a fost realizată importanţa în general a administraţiei publice locale şi necesitatea consolidării acesteia.

Europa Liberă: Sau poate, dimpotrivă, s-a realizat prea bine, dle Furdui, cât de puternici vor deveni probabil primarii?

Viorel Furdui: Da, se prea poate. Putem vorbi despre faptul că din anumite motive mai mult aşa mai înguste posibil nu s-a dorit ca într-adevăr în Republica Moldova să avem o administraţie publică locală mai autonomă, mai consolidată, mai puternică. Ceea eu aş vrea totuşi să menţionez este importanţa acestei reforme – ea este deosebită anume în general dacă privim perspectiva Republicii Moldova, mai ales în contextul europenizării. Deoarece noi am văzut că în ultimii trei ani practic cea mai mare problemă general recunoscută este lipsa unor reforme reale pe intern, unor progrese reale pe intern, ir aceasta în mare parte se datorează anume faptului că toate lucrurile în Republica Moldova se doreau a fi rezolvate de la centru, toate resursele erau concentrate la centru şi, respectiv, la nivel local nu exista o instituţie, un element important care ar putea să contribuie la implementarea tuturor strategiilor, planurilor guvernamentale.

Europa Liberă: Ce se schimbă, de fapt, prin respectivele amendamente? Ce explicaţii în acest sens ar putea oferite până şi celora care sunt mai puţin confortabili cu înţelegerea modului în care se mişcă banii de la autorităţile centrale spre cele locale şi respectiv se folosesc…?

Viorel Furdui: În primul rând trebuie de menţionat faptul că sigur că numai aceste modificări la legislaţia financiară din domeniul administraţiei publice locale nu sunt desigur autosuficiente şi aceste modificări sunt doar un pas – un pas important care constituie fundamentul pentru următoarele acţiuni. Dar, pe scurt, noi putem menţiona faptul că prin aceste modificări se urmăreşte depolitizarea sistemului de administraţie publică, inclusiv cea locală, deoarece se rupe această verticală a puterii în ceea ce priveşte în special modul de finanţare a administraţiei publice locale. În al doilea rând, ceea ce este foarte important – se introduce un element stimulatoriu pentru autorităţile publice locale. Adică, autorităţile publice locale devin interesate în creşterea veniturilor la bugetele locale, sunt interesate în atragerea de fonduri şi investiţii, spre deosebire de situaţia actuală când efortul fiscal, când iniţiativa locală era pedepsită prin faptul că primeai mai puţini bani de la centru pentru faptul că încercai să aduni mai mulţi bani în teritoriu. Acestea sunt două elemente de bază care noi credem că ar trebui mai departe să genereze şi alte schimbări.

Europa Liberă: Până acum finanţele publice locale funcţionau după modelul „Matrioşka”, cum a fost numită de cineva, adică exista o subordonare financiar bugetară a satului de raion să zicem, şi a acestuia de Centru. Cum ar urma să funcţioneze sistemul acum şi în ce mod ar putea produce servicii şi, în general, beneficii ?

Viorel Furdui: Acea „Matrioşka” se baza pe faptul că bugetele nivelului local erau incluse în bugetele raionale, iar cele raionale erau incluse în bugetul de stat, respectiv era o dependenţă totală între autorităţile publice locale, dependenţă financiară a autorităţilor de nivelul I, II şi, respectiv, centru. Prezentele modificări la legea finanţelor publice locale de fapt rup această „Matrioşka”, o anulează şi, respectiv, fac ca autorităţile publice locale foarte bine şi clar să-şi cunoască veniturile, autorităţile publice locale devin interesate în creşterea potenţialului şi fiscal, şi economic, şi, drept rezultat, ele devin mult mai libere, mult mai autonome şi mai capabile să rezolve problemele cetăţenilor din teritoriu.

Europa Liberă: Se tot vorbeşte de extinderea potenţialului economic, de extinderea câmpului fiscal la sate. Scepticii s-ar întreba ce poate face un primar, sau ce pot face nişte autorităţi acolo unde nu există aproape nimic: e un sat cu nişte suflete, fără prea multe surse de venit, cum se descurcă în acest caz oamenii în sensul reformei noastre?

Viorel Furdui: În acest context, anume sistemul acesta de finanţe publice locale, fiind modificat, oferind o claritate în ceea ce priveşte resursele financiare disponibile şi capacităţile existente, va impune autorităţile publice locale să caute soluţii. Soluţii la diverse probleme, care ar, de exemplu, în cazul unor comunităţi mai mici şi cu capacităţi reduse fiscale, ar impune aceste autorităţi să folosească mai multe metode folosite în ţări dezvoltate, ca în Franţa, Cehia, etc. În special mă refer la cooperarea inter-municipale, când 2-3 sau 4-5 comunităţi locale se unesc ca să presteze anumite servicii în comun, fără a irosi resursele şi aşa limitate. Sau împreună să atragă fonduri, punând împreună mijloacele disponibile. Această lege este anume din punctul acesta de vedere importantă, pentru că va determina autorităţile publice locale să acute modalităţi şi resurse pentru a se dezvolta şi va pune în funcţiune şi alte mecanisme care, de fapt, au lipsit până acum. Dar cel mai principal – anume iniţiativa locală o stimulează. Pentru că la nivel local există iniţiativă, dar ea este blocată.

Europa Liberă: Realizarea acestei reforme nu se poate face peste noapte, zicala rusească „nu mă învăţaţi să trăiesc, ajutaţi-mă financiar” nu prea funcţionează, mai ales la grabă… În ce măsură sunt pregătite autorităţile locale să se comporte profesionist în noile condiţii financiare, au învăţat, sunt primarii şi toţi care vor fi implicaţi în acest proces, sunt gata, pregătiţi pentru aşa ceva, sau urmează să vedem după principiul „văzând şi făcând”?

Viorel Furdui: De fapt, o astfel de reproş într-un anumit sens adus autorităţilor locale a fost auzitm practic pe parcursul a multor ani, zeci chiar de ani…că autorităţile locale la noi nu sunt pregătite, că sunt slabe, nu au capacităţi etc. de fapt, eu vreau să vă spun că dacă analizăm foarte atent evoluţia lucrurilor la nivel local în ultimii 15-20 de ani, o să vedem că de fapt tot ce s-a făcut la nivel local, s-a făcut anume datorită autorităţilor publice locale, în mare parte. Vreau să vă spun mai mult decât atât: cu resursele limitate care au exuistat şi există şi în prezent, autorităţile locale au demonstrat că au capacitate, au iniţiativă, au dorinţă.

Europa Liberă: Cine vor fi, dacă vor fi, marii perdanţi totuşi?

Viorel Furdui: Din câte se cunoaşte, aceste modificări ale legislaţiei se bazează pe anumite calcule. Au fost făcute nişte calcule destul de importante şi serioase şi vreau să vă spun că în general s-a asigurat ca perdanţi să nu existe. Există un anumit număr de perdanţi printre comunităţile care vor primi la prima etapă mai puţin, dar pentru aceasta a fost prevăzut un fond de compensare, care în următorii doi ani va fi pus în aplicare şi, respectiv, din punctul acesta de vedere nu vor fi perdanţi. Există totuşi o problemă legată de oraşele mari, în special vorbind aici de municipiul Bălţi şi Chişinău.

Europa Liberă: Da satele ce generează doar deznădejde şi sărăcie, … ce se va întâmpla cu tipul acesta de localităţi?

Viorel Furdui: Anume satele nu pot fi considerate perdante, pentru că există acest fond care va acoperi acest decalaj, dacă va exista. Dar vreau să vă spun că pe termen mediu şi lung, au de câştigat practic toţi, deoarece absolut se schimbă paradigma lucrurilor la nivel local. Şi, respectiv, există un potenţial chiar de creştere. Pentru că efortul fiscal propriu, veniturile autorităţilor publice locale pe care ei le colectează deja nu vor fi luate în consideraţie atunci când se vor calcula anumite transferuri de la centru.