Experții de la IDIS Viitorul au prezentat un studiu în care pledează pentru mai multă autonomie financiară la nivel local, ceea ce ar asigura o gestionare mai eficientă a banului public. Totodată, experţii se întreabă de ce autonomia financiara locală nu este inclusă în proiectul de lege, aprobat în prima lectură, privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetar fiscal. Alla Ceapai relatează:
Legea privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetar fiscală ar trebui să conţină mecanisme clare de natură să garanteze independenţă financiară autorităţilor locale, aceasta este una din concluziile sugerate de experții de la IDIS. Iată ce spune unul din autorii studiului, experta Irina Găluşcă:
„Avem mai multe recomandări la etapa iniţială, dar aşteptăm să vedem redacţia finală a Legii.”
Doar o autonomie financiară, spun experţii, ar dezlega mâinile autorităţilor publice locale astfel încât să fie gestionate cât mai responsabil cu putinţă puţinii bani care le revin de la bugetul de stat, dar şi pentru a se atrage investiţii în localităţile de la periferia preocupărilor politice. Iar pentru a asigura această autonomie financiară, experţii recomandă ca autorităţilor locale să le fie oferite pârghii legale ce ar face posibila modificarea bugetelor locale. Totodată, experţii recomandă ca primarii să fie autonomi de autorităţile raionale când îşi stabilesc parametrilor bugetari. Ceea ce ar oferi în perspectivă o relaţie directă între bugetul de stat şi cel al primăriilor. Iar relaţiile financiare dintre primării şi raioane să se facă doar în bază de contracte, sau raioanele să susţină financiar primăriile din cont propriu.
Experta Irina Găluşcă spune că actualmente autorităţile locale nu au suficiente pârghii de a interveni în colectarea impozitelor şi taxelor locale, în consecinţă se confruntă cu insuficienţă de bani pentru a-şi acoperi cheltuielile locale. Iar pentru a obţine sprijin financiar suplimentar din partea statului unii primari şi consilieri locali ajung să servească politicienilor de la guvernare sugerează preşedintele Congresului Autorităţilor Publice Locale, Viorel Furdui:
„Se dau indicaţii administraţiei publice locale cum să acţioneze. Fracţiunile diferitor partide în Consiliile locale nu decid în interesul comunităţilor locale, dar decid aşa cum li se comandă de la centru. Am avut o sumedenie de cazuri datorită acestei politizări se ratau proiecte de milioane importante pentru comunitate. Numai datorită faptul că cineva dă ordin ca să nu se voteze o decizie pentru că primarul sau cineva este de la alt partid.”
Dar cum poate fi asigurată o autonomie financiară astfel încât să nu afecteze nici bugetul central, dar nici principiul solidarităţii, care presupune ca regiunile sărace să fie susţinute de cele dezvoltate? este întrebarea pe care i-am adresat-o primarului din satul Tigheci, raionul Leova. Primarul Ivan Para îmi spune că de fapt autorităţile locale nu îşi doresc mai mulţi bani din partea statului, ci mai multe pârghii de a putea colecta resurse financiare şi investiţii:
„Banii care ne sunt alocaţi din partea structurilor ierarhice superioare putem să-i folosim în calitate de susţinere financiară pentru ca să atragem alte mijloace financiare. Am eu o poziţie în viaţă că un ban în cantităţi mici obţinut trebuie pus să funcţioneze în aşa fel încât să aducă alţi bani, mai mulţi. Deci, susţinerea financiară care este acordată din partea statului eu o văd ca o parte componentă a unor contribuţii financiare la proiectele care urmează să le atragem.”
Ivan Para e de părere că nu putem vorbi despre asigurarea unei autonomii locale, inclusiv financiare pentru nici o pătrime din primăriile Republicii Moldova şi iată de ce:
„Mecanismul formării bugetelor este strict determinat de nişte coeficienți învechiți deja, posibilităţile de plată a impozitelor populaţiei sunt discutabile în dependenţă de veniturile pe care le au. Suprafeţele nu se extind, coeficienţii rămân stabili, iar bugetul standardizat. La nivel local s-ar putea obţine mai mari schimbări dacă într-adevăr dacă ar exista aceleaşi mecanisme de compensare a mijloacelor financiare în cazul când se dau nişte facilităţi fiscale pentru agenţii economici, astfel încât ei să-şi extindă activitatea sau să-şi renoveze activitatea lor.”
Primarii din toată ţara au sperat că noua Strategie naţională de descentralizare a puterii locale, adoptată acum jumătate de an, le va oferi mai multă libertate. Însă reprezentanţii autorităţilor locale obiectează că strategia rămâne deocamdată doar pe hârtie. De ce este trăgănată reforma descentralizării l-am întrebat pe consilierul municipal de la Chişinău, liberalul Veaceslav Bulat:
„Este o barieră din partea Ministerelor, autorităţilor centrale de specialitate care nu prea doresc să transfere la nivel local anumite competenţe. Trebuie cei de sus să conştientizeze că descentralizarea începe de la ei, dar nu începe de la autorităţile locale. Ca să facem descentralizarea trebuie de făcut clar ce competenţe sunt acum la nivel central şi ele pot fi transferate la nivel local. Din păcate nu toate ministerele înţeleg că unele competenţe de care dispun ar fi mai uşor de realizat la nivel local.”
Descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale este una din priorităţile actualei guvernări şi unul din obiectivele stipulate în documentul de reforme „Relansăm Moldova” prezentat partenerilor de dezvoltare de la Bruxelles. Mai mulţi primari sugerează că, dacă descentralizarea promisă nu se va face mai repede, în timpul acestei guvernări, care a ajuns la putere inclusiv cu sprijinul lor, această reformă nu mai are şanse.