Linkuri accesibilitate

Acordul strategic semnat de președinții Obama și Karzai în Afganistan


Acordul negociat acoperă relațiile americano-afgane în domeniile securității, guvernării și economiei.


Într-o vizită surpriză în Afganistan, președintele Statelor Unite Barack Obama a spus noaptea trecută că ținta înfrângerii al-Qaeda este aproape atinsă, că războiul este pe sfârșite și că zorii unei zile noi se văd la orizont.

Barack Obama s-a adresat americanilor într-un discurs transmis în prime-time de televiziuni, aseară, pe când, la baza aeriană Bagram de lângă Kabul, de unde vorbea, încă nu se luminase de zi.

Președintele le-a spus americanilor că au traversat mai mult de un deceniu cu norii întunecați ai războiului deasupra capului. „Cu toate acestea, de aici, din întunericul de dinaintea zorilor din Afganistan putem întrezări la orizont razele unei zile noi”, a spus Obama.

El a vorbit la câteva ore de la semnarea unui acord cu președintele afgan Hamid Karzai despre reglementarea relațiilor în urma retragerii trupelor americane combatante în 2014.

Acordul negociat timp de luni de zile acoperă relațiile americano-afgane în domeniile securității, guvernării și economiei și are scopul să ghideze tranziția Statelor Unite de la o prezență militară pe timp de război la un parteneriat stabil cu un Afganistan suveran.

Documentul nu obligă Statele Unite să mențină vreo prezență militară anume în Afganistan, dar permite păstrarea trupelor în această țară și după sfârșitul războiului pentru scopuri precise.

Președintele Obama a spus că Statele Unite nu vor construi baze permanente în Afganistan și nu-i vor patrula la nesfârșit orașele și munții – aceasta va rămâne sarcina afganilor. Dar Statele Unite vor continua să coopereze cu ei și după 2014 la combaterea terorismului și instruirea forțelor locale.

Casa Albă spune că acordul de tranziție promite Afganistanului ajutoare financiare timp de un deceniu după ce ultimii 87 de mii de militari americani din trupele combatante sunt retrași. Mărimea ajutoarelor nu este prevăzută, dar acordul obligă Casa Albă să obțină ajutoare anuale aprobate de Congres pentru echiparea, consilierea și sprijinirea forțelor afgane, precum și pentru alte nevoi sociale și economice.

De partea cealaltă, Afganistanul promite să întărească responsabilitatea, transparența și să apere drepturile omului în cazul tuturor afganilor, femei și bărbați deopotrivă.

În discursul de la Bagram, președintele Obama a repetat apelul adresat talibanilor la negocieri de pace.

Administrația americană s-a aflat în contact direct cu talibanii, coordonat cu guvernul afgan, a spus Obama. „Li s-a spus limpede că pot fi parte a unui viitor pașnic dacă se lasă de al-Qaeda, renunță la violență și se conduc de legile afgane. Mulți membri ai talibanilor, de la soldați la lideri s-au arătat interesați în reconciliere. Calea către pace se așterne în fața lor. Cei care refuză să o parcurgă vor avea de a face cu forțe de securitate afgane puternice sprijinite de Statele Unite și aliații noștri”.

În ciuda acestor asigurări, criticii se îndoiesc că forțele afgane vor fi capabile să țină insurgența în frâu după plecarea trupelor internaționale.

Alți critici cu un ochi spre campania prezidențială din Statele Unite au spus că președintele folosește în scopuri electorale vizita în Afganistan, care a coincis cu împlinirea unui an de la uciderea liderului al-Qaeda Osama bin Laden de către forțele americane în Pakistan.

După raidul de anul trecut autorizat de Obama împotriva liderului al-Qaeda, relațiile dintre Statele Unite și Afganistan au fost puse la noi încercări de incidente precum arderea Coranului la o bază americană și masacrarea a 17 săteni afgani între care copii de care s-ar face vinovat un sergent american. Incidentele l-au făcut pe președintele Karzai să ceară retragerea mai rapidă a forțelor americane din țara
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG