După ce N.S. Hrușciov a permis restabilirea datinii „Masleniței” în Federația Rusă, și popoarele baltice au început să sărbătorească tradițiile lor populare. Tot atunci, la Chișinău, responsabilii de la Ministerul culturii și-au propus să relanseze „Plugușorul”.
În noiembrie 1953 Teatrul moldovenesc muzical-dramatic de stat din Chișinău a marcat 20 de ani de activitate. Cu acest prilej, Chiril Ștîrbul, artist al poporului din RSS Moldovenească, își amintea cum a interpretat de pe scenă rolul lui V.I. Lenin.
Omul sovietic, a spus odată N.S. Hrușciov, este omul cu cartea în mână. Așa l-ar fi văzut toți cei care vizitau Uniunea Sovietică: și în fabrici, și pe ogoare, și la locul de trai. Cartea trebuia să servească la formarea „omului nou”, constructor al comunismului.
Adoptată sub bagheta lui Stalin în 1936, Constituția sovietică avea pretenția de a fi „cea mai democratică” Constituție din lume. Partidul instituise un adevărat cult al Constituției. Ziua Constituției era marcată în fiecare an, de 5 decembrie.
În toamna anului 1963, publicul din Chișinău a avut ocazia să asiste la premiera capodoperei lui Giacomo Puccini Cio-Cio-San pe scena Teatrului moldovenesc de operă și balet. Deși așteptat cu mult interes, spectacolul nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor.
Cu câteva zile înainte de defilarea tradițională și parada militară de 7 noiembrie 1953, în presa din URSS au fost date publicității „chemările Comitetului Central al PCUS cu prilejul aniversării a 36-a a Marii revoluții socialiste din Octombrie”.
Născut la Chișinău, la 8 octombrie 1873, într-o familie de nobili, Alexei V. Șciusev a devenit după revoluția bolșevică din 1917 principalul arhitect al Sovietelor. Celebrul autor al Mausoleului lui Lenin a revăzut Chișinăul abia în 1940, în urma cotropirii Basarabiei de către Armata Roșie.
În 1954 trebuia să înceapă construcția Casei Guvernului din capitală. Din vistieria pan-unională se alocaseră în acest scop 32 mln de ruble. Arhitectul S.P. Tutucenko, erou al Uniunii Sovietice, a prezentat în octombrie 1953 schița tehnică a „celei mai mari clădiri” din Chișinău.
Între Casa de cultură din satul Cosăuți, r. Soroca, și Casa de cultură din centrul raional Yampol, de peste Nistru, la începutul anilor 1950 se legaseră strânse legături de creație. Adeseori cosăuțenii mergeau cu concerte la Yampol, iar ucrainenii, la rândul lor, erau oaspeți îndrăgiți la Cosăuți.
Încarcă mai mult
Un episod nou în fiecare vineri
Săptămânal, în zi de joi
Un episod nou în fiecare luni
Odată la două săptămâni, marțea
De patru ori pe săptămână: luni, marți, miercuri și joi
