Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că o nouă rundă de discuții de pace cu Moscova este stabilită pentru 23 iulie în Turcia, în timp ce Occidentul sporește presiunea asupra Kremlinului pentru a accepta o încetare a focului, chiar dacă forțele ruse continuă să lanseze lovituri aeriene mortale asupra Kievului și a altor orașe ucrainene.
„Astăzi, am discutat cu Rustem Umerov despre pregătirea unui schimb de prizonieri și a unei alte întâlniri cu partea rusă în Turcia", a declarat Zelenski în discursul său video nocturn din 21 iulie, referindu-se la noul șef al Consiliului pentru securitate națională și apărare al Ucrainei.
„Umerov a raportat că întâlnirea este planificată pentru miercuri [23 iulie]. Mai multe detalii vor urma mâine", a adăugat el.
Umerov a fost anterior ministrul apărării al Ucrainei și a condus primele două runde de discuții cu Rusia
Cu două zile mai devreme, Zelenski a declarat că a trimis Moscovei o ofertă de a organiza o nouă rundă de discuții săptămâna următoare, după ce luna trecută negocierile dintre cele două țări pentru încheierea războiului nu au înregistrat niciun progres.
„Trebuie să se facă totul pentru a obține o încetare a focului", a declarat Zelenski în discursul său din seara zilei de 19 iulie.
„Partea rusă ar trebui să înceteze să fugă de decizii", a adăugat el.
Dacă părțile se vor întâlni în Turcia, ar fi prima întâlnire față în față din ultimele șapte săptămâni. Guvernul turc a declarat că discuțiile vor avea loc la Istanbul.
Kremlinul nu a confirmat data sau locul următoarei runde de discuții, spunând doar că așteaptă mai multe detalii și adăugând că cele două părți au în continuare poziții „diametral opuse" cu privire la modalitățile de a pune capăt conflictului lung și mortal.
„Există proiectul nostru de memorandum - și există un proiect de memorandum înmânat de partea ucraineană. Va exista un schimb de opinii și discuții cu privire la aceste două proiecte, care sunt diametral opuse până acum", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Kremlinul a declarat că salută noile discuții, dar că „lucrul cel mai important pentru noi este să ne atingem obiectivele. Obiectivele noastre sunt clare, evidente. Ele nu s-au schimbat".
De asemenea, a insistat ca, în orice acord de pace, Ucraina să cedeze controlul și să se retragă din patru regiuni pe care Rusia le-a anexat ilegal în septembrie 2022, dar pe care nu le-a cucerit niciodată pe deplin.
Kievul trebuie, de asemenea, să renunțe la încercarea sa de a adera la NATO și să accepte limite stricte privind forțele sale armate - cereri pe care Ucraina și aliații săi occidentali le-au respins categoric.
Agenția rusă de presă de stat TASS a citat o sursă anonimă care a recunoscut că următoarea rundă de discuții va avea loc probabil în Turcia, dar ar putea avea loc pe 24 sau 25 iulie.
Zelenski a declarat anterior la o întâlnire cu diplomații ucraineni că „agenda din partea noastră este clară: întoarcerea prizonierilor de război, a copiilor răpiți de Rusia și pregătirea unei reuniuni la vârf".
În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump și-a exprimat frustrarea cu privire la lipsa de progrese în ceea ce privește încetarea focului, iar săptămâna trecută a dat Moscovei un termen de 50 de zile pentru a accepta un acord, amenințând în caz contrar cu sancțiuni mai dure.
Președintele rus Vladimir Putin a respins apelurile lui Zelenski de a-l întâlni personal și a pus adesea la îndoială legitimitatea liderului ucrainean ales.
Rundele anterioare de negocieri au avut loc la Istanbul, la 16 mai și 2 iunie. Aceste discuții au condus la schimburi de prizonieri și la schimbul de rămășițe ale soldaților căzuți la datorie, dar nu au dus la niciun progres privind o posibilă încetare a focului.
Între timp, ministrul britanic al apărării, John Healey, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, ministrul american al apărării, Pete Hegseth, și liderul NATO, Mark Rutte, au participat luni la o reuniune virtuală a Grupului de Contact pentru Ucraina.
Ministrul ucrainean al apărării, Denis Șmihal, a cerut aliaților să grăbească livrările de sisteme de rachete americane de apărare aeriană Patriot, conform planului stabilit de Trump.
„Solicit SUA să pună la dispoziție aceste arme pentru cumpărare, iar partenerilor noștri europeni să extindă toate finanțările necesare pentru achiziționarea lor", a declarat Șmihal în cadrul reuniunii.
Noi lovituri rusești
Pe front, forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat 426 de drone de tip Shahed, cinci rachete hipersonice Kinjal și 19 rachete de croazieră în diverse locații din jurul Kievului și din alte părți ale țării. Puțin mai puțin de jumătate dintre drone și toate rachetele, cu excepția uneia, au fost distruse sau bruiate, a adăugat aceasta.
„Eforturile de salvare și de urgență sunt în curs de desfășurare în orașele și comunitățile noastre", a declarat Zelenski.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat că o persoană a fost ucisă în capitala ucraineană, iar două au fost rănite în atacul de peste noapte.
„În sectorul Darnițki, o persoană a fost spitalizată. [...] În districtul Șevcenkivski, unde focul a distrus două etaje ale unui bloc de apartamente, o persoană a avut nevoie de asistență medicală la fața locului ", a declarat Klitschko.
Atacul a distrus, de asemenea, intrarea stației de metrou Lukianivska din Kiev, care a fost folosită ca adăpost în timpul atacurilor aeriene. Stația a trebuit să fie închisă.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, aflat la Kiev pentru discuții cu Zelenski, a vizitat unele dintre zonele afectate.
În orașul Ivano-Frankivsk din vestul țării, primarul Ruslan Martsinkiv a numit atacul de duminică spre luni cel mai mare asupra orașului de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în februarie 2022.
În ciuda dovezilor tot mai numeroase care demonstrează contrariul, Rusia susține că nu vizează infrastructura civilă prin atacurile sale aeriene.
Autoritățile ucrainene și agențiile internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană, au acuzat Rusia că țintește în mod intenționat civili, în ceea ce, potrivit acestora, reprezintă crime de război.
Fără legătură directă cu câmpul de luptă, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Parchetul au declarat că au reținut oficiali din cadrul Biroului Național Anticorupție (NABU) al țării, în încercarea de a „neutraliza influența rusă".
SBU a declarat că a arestat un oficial NABU ca presupus spion rus și un altul pentru presupuse legături de afaceri cu Rusia.
NABU a declarat că aproximativ 70 de percheziții au fost efectuate de agențiile de aplicare a legii și de securitate în legătură cu 15 dintre angajații săi și a susținut că acestea au avut loc fără aprobarea instanței.
Cu informații de la AP, Reuters și AFP
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
