Andrei, un cetățean ucrainean de 25 de ani dintr-un sat al regiunii Odesa (Europa Liberă a vorbit cu el în condițiile anonimatului), a fugit în R. Moldova la scurt timp după ce autoritățile ucrainene au modificat legislația, în luna aprilie, și au micșorat vârsta de mobilizare, de la 27 la 25 de ani.
Tânărul îngroașă rândurile bărbaților ucraineni cu vârste între 18 și 59 de ani care au intrat în R. Moldova, traversând frontiera ilegal, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către trupele ruse.
Date statistice oferite Europei Libere de Poliția de Frontieră și Inspectoratul General pentru Migrație arată că, în total, aproximativ 23.500 de bărbați ucraineni au intrat ilegal, adică ocolind punctele de trecere a frontierei, din 24 februarie 2022 până pe 31 mai 2024.
Singur la părinți, Andrei a decis să fugă când directorul companiei la care lucra a fost și el înrolat în armată.
Și-a lăsat în urmă părinții trecuți de 60 de ani, dar destinația i-a fost clară dinainte: soția și fiul lui s-au refugiat în R. Moldova în primele luni de război, călătorind acasă pentru revederi scurte, o dată la câteva luni. „Am înțeles însă că asta nu poate dura la nesfârșit și am decis că trebuie să fiu cu ei”, spune Andrei.
El a vorbit cu Europa Liberă online, ascunzându-și identitatea, pentru că fuga sa este pedepsită în Ucraina. R. Moldova însă are o altă perspectivă asupra acestor „infracțiuni”.
Tânărul nu oferă detalii ale fugii, dar din spusele sale se poate deduce că ar fi traversat frontiera în zona Bolgrad – Vulcănești. Știa de la alții că trebuie să ceară protecția autorităților Republicii Moldova, dar nu Poliției de Frontieră: dacă ar fi fost prins de patrule moldovene la traversare, risca un proces mai anevoios de înregistrare ca refugiat.
„E mai ușor să te predai la serviciul pentru imigranți și să ceri azil acolo”, spune tânărul, care a procedat exact așa. I s-a oferit protecție temporară, iar acum își caută de lucru în R. Moldova.
Cât de gravă este traversarea ilegală a frontierei?
Depinde de pe ce parte a ei privești. Autoritățile ucrainene nu ascund că, la peste doi ani de la invazia rusească, entuziasmul patriotic din primele zile, care a făcut ca armata ucraineană să crească de la 260.000 la 700.000 de oameni, a scăzut considerabil, inclusiv din cauza pierderilor mari și a impasului de pe linia frontului. Efortul de mobilizare întâmpină dificultăți, iar bărbații apți de luptă se ascund, pentru a evita raziile tot mai frecvente ale autorităților militare pe străzi și în transportul public.
În unul din cele mai recente exemple, pe 5 iulie, o ceartă izbucnită între civili și angajați ai unui centru de recrutare, care au decis să organizeze un punct temporar de control într-o localitate din regiunea Ivano-Frankivsk, a degenerat în violențe. Serviciul ucrainean al Europei Libere relatează că un militar a fost rănit și spitalizat, iar mașina recrutorilor a fost avariată.
Ministrul ucrainean de Interne, Ihor Klîmenko, a spus că, în fiecare zi, polițiștii de frontieră ucraineni rețin zeci de bărbați care încearcă să fugă din Ucraina, în direcția țărilor Uniunii Europene. Cei prinși riscă amenzi sau pedepse penale. „Unii vor să traverseze râurile Tisa sau Nistru, alții trec prin păduri sau munți”, a precizat ministrul ucrainean.
La Chișinău, autoritățile susțin că vor să ajute instituțiile ucrainene să împiedice fuga bărbaților apți de luptă, dar mai ales traficul organizat de persoane. Însă, dacă fugarii reușesc să ajungă nedepistați în R. Moldova – sunt în afara pericolului de a fi repatriați.
Ce protecție oferă fugarilor legea „unei țări mici, cu inimă mare”
Articolul 362 din Codul Penal privind trecerea ilegală a frontierei de stat nu vizează și cetățenii străini care vor să se folosească de dreptul de azil în R. Moldova.
Într-un răspuns oferit Europei Libere, șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, spune că, în cazul în care ucrainenii sunt reținuți imediat după traversarea ilegală a frontierei sau se adresează personal la subdiviziunile Poliției de Frontieră ori la Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), solicitând o oarecare formă de protecție internațională, aceștia „nu sunt sancționați pentru intrare ilegală” pe teritoriul moldovean.
R. Moldova acordă patru forme de protecție străinilor: statut de refugiat, protecție umanitară, protecție temporară și azil politic. Începând cu martie 2023, IGM a implementat un mecanism de protecție temporară, un statut de care pot beneficia cetățenii ucraineni pe teritoriul moldovean.
Datele oficiale văzute de Europa Liberă arată că, într-un an și două luni, 12.764 de bărbați ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani – adică majoritatea celor intrați ilegal - au primit tocmai acest statut, de protecție temporară.
Numărul celor care au solicitat deja azil este de zece ori mai mic. Un număr comparabil de ucraineni au obținut permis de ședere provizorie și tot cam atâția - dreptul la ședere permanentă. Câteva zeci de ucraineni beneficiază de protecție umanitară în R. Moldova.
Funcționarii IGM au mai spus Europei Libere, într-un răspuns scris, că „examinarea cererii de azil se realizează cu respectarea strictă a principiului confidențialității, în baza unei evaluări individuale a fiecărui caz”.
Dar nu toți bărbații ucraineni care traversează ilegal au R. Moldova ca destinație finală, unii mergând mai departe în țări ale Uniunii Europene.
Peste Nistru, către Polonia
Vasili a fugit în R. Moldova trecând Nistrul cu barca, în apropiere de Soroca, într-o noapte din aprilie 2024. Bărbatul, în vârstă de 32 de ani, se află acum în Polonia, unde și-a legalizat șederea.
Într-o discuție prin Skype, Vasili a spus Europei Libere că a luat decizia împreună cu părinții și cu prietena sa, care este originară din Râbnița, regiunea transnistreană.
Ambii lucrau de la distanță pentru o companie de panouri fotovoltaice. Ei spun că au primit o vreme salarii bune și donau o parte din bani pentru nevoile armatei ucrainene, dar au rămas fără slujbe când compania lor a fost nevoită să facă disponibilizări.
Dacă prietena sa, care a ieșit din Ucraina prima, a făcut-o legal, nu același lucru se poate spune și despre Vasili.
El a apelat, prin Telegram, la un grup de traficanți recomandați de un prieten fugit în 2023 și, 10.000 de dolari mai târziu, urca împreună cu alți trei inși la fel ca el într-o barcă cu motor pe malul stâng al Nistrului, vizavi de Cremenciug. Pe malul celălalt – un moldovean cu căruță, ruta microbuzului de 5 dimineață și adresa IGM de la Chișinău.
În conversația cu Europa Liberă, Vasili a spus că se consideră „mai norocos” ca mulți alții, care au vrut să treacă Nistrul cu bărci mai rudimentare și... au fost prinși. Dar nu suntem noi primii cu care a vorbit ucraineanul. Primii au fost polițiștii moldoveni.
Pentru a obține protecție temporară în R. Moldova, Vasili a trebuit să le spună cam cum a traversat și cât a dat.
În vreme ce nu are consecințe nefaste pentru imigrant, acest „proces de documentare”, cum îl numește poliția, poate ajuta autoritățile să deconspire și desființeze canalele de migrație ilegală.
Cu documentul de protecție temporară în buzunar, primul lucru pe care l-a făcut Vasili a fost să-și ia bilet de autobuz spre Varșovia, apoi să arunce o monedă în parcul central din Chișinău, „ca semn de recunoștință față de această țară”.
Europei Libere, a spus: „Nu fug pentru că nu iubesc Ucraina. Fug de moarte. Mă doare să văd oameni murind în țara mea, dar nici să fiu următorul nu vreau”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
