Planul de pace pentru Ucraina propus săptămâna aceasta de administrația președintelui american Donald Trump prevede printre alte ca Ucraina să cedeze Rusiei teritorii și să renunțe definitiv la aderarea la NATO. El nu satisface însă nici cererile maximaliste ale Moscovei - de pildă în privința reducerii efectivelor armatei ucrainene.
Vineri după-amiază, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că - deși vrea să coopereze cu SUA și să discute cât mai repede planul cu Trump - nu va „trăda” interesul național al Ucrainei și i-a avertizat pe compatrioții săi că următoarele zile vor fi foarte dificile pentru țară.
„Acum este unul dintre cele mai grele momente din istoria noastră. Acum, presiunea asupra Ucrainei este una dintre cele mai grele. Acum, Ucraina se poate afla în fața unei alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie”, a spus Zelenski într-o adresare video către națiune.
Liderul de la Kiev a sugerat că dacă Ucraina respinge planul american, riscă să-și alieneze marele aliat, care a ajutat-o cel mai mult să reziste invaziei rusești declanșată în 2022.
Tot vineri, mai devreme, agenția Reuters a relatat din surse diplomatice că Washingtonul ar fi avertizat Ucraina că nu va mai primi informații militare americane și nici armament dacă nu acceptă cel mai târziu joia viitoare „cadrul” noului plan de pace.
Rusia, care a spus vineri că nu a fost informată de planul american, a insistat, separat, că Ucraina trebuie să se grăbească să facă pace, fiindcă trupele rusești avansează pe frontul de 1200 km din est.
Între timp, tonul reacțiilor europene față de planul de pace al lui Trump s-a înăsprit.
Unul din aliații cei mai apropiați ai Kievului, președintele ceh Petr Pavel, un fost comandant NATO, a spus, într-o declarație dintre cele mai critice venită din Europa, că orice efort de pace este binevenit, dar că nu este permis „să fie pedepsită victima” (Ucraina).
Ce cuprinde planul?
Reuters, Axios, AFP, alte organizații de presă credibile, au publicat sumare ale planului american. Iată câteva prevederi cheie:
Teritorii
Ucraina ar trebui să cedeze Rusiei restul regiunii Donețk, o zonă extinsă care include orașele-fortăreață Slaviansk și Kramatorsk, pe care Ucraina încă le controlează.
Acordul ar consolida definitiv câștigurile obținute de Rusia pe câmpul de luptă începând cu februarie 2022 în cele patru regiuni ucrainene pe care le revendică ca fiind ale sale – Luhansk, Zaporijia, Herson și Donețk. Anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 ar deveni, de asemenea, permanentă.
Ucraina ar trebui, de asemenea, să facă compromisuri în ceea ce privește statutul centralei nucleare din Zaporijia, controlată de Rusia, care ar fi repusă în funcțiune, iar energia produsă ar fi împărțită în proporție de 50-50 între Rusia și Ucraina.
Securitate
Ucraina ar trebui să renunțe definitiv la aderarea la alianța militară NATO, condusă de SUA. NATO s-ar angaja să nu admită niciodată Ucraina, iar constituția ucraineană ar fi modificată pentru a reflecta acest lucru.
NATO se va angaja să nu se extindă în continuare, o cerință cheie a Rusiei, în timp ce va exista o „așteptare” ca Moscova să nu invadeze țările vecine, consolidată printr-un pact de neagresiune între Rusia, Ucraina și Europa.
Axios a scris că în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina, ele ar fi modelate după articolul 5 din Tratatul NATO, adică o nouă agresiune rusească asupra Ucrainei ar putea fi considerată o amenințare pentru tot spațiul transatlantic, dacă Statele Unite și aliații lor cred asta.
Trupele NATO nu ar putea fi staționate în Ucraina, iar Kievul ar trebui să se angajeze să nu devină un stat cu arme nucleare, conform propunerilor.
Ucraina ar fi, de asemenea, obligată să limiteze efectivul armatei sale la 600.000 de soldați.
Finanțe
Guvernele occidentale au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele rusești, în special în Europa, pentru a pedepsi Moscova pentru război.
Rusia dorește dezghețarea acestor active și a amenințat cu măsuri împotriva Uniunii Europene, care a elaborat un plan de acordare a unui împrumut Ucrainei utilizând soldurile de numerar acumulate din titlurile înghețate.
Dar, conform planului SUA, Rusia ar trebui să predea 100 de miliarde de dolari Washingtonului, care ar conduce eforturile de reconstrucție a Ucrainei, SUA obținând 50% din profiturile rezultate din aceste lucrări.
O altă parte din activele rusești înghețate ar fi investită într-un proiect comun SUA-Rusia, din care Moscova ar obține anumite beneficii.
Însă planul nu ar oferi nici Rusiei, nici Ucrainei libertate totală în ceea ce privește cheltuirea fondurilor înghețate. De asemenea, ar putea sabota planurile UE de a utiliza fondurile înghețate pentru a ajuta Kievul, deși Rusia nu ar beneficia de o relaxare imediată a sancțiunilor internaționale: sancțiunile ar fi ridicate în etape și de la caz la caz, după discuții.
Ucraina ar fi nevoită să înghită o pilulă amară, întrucât, conform planului, nu ar putea solicita despăgubiri pentru daunele de război din partea Rusiei prin intermediul instanțelor judecătorești.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
