Sub genericul „Dumnezeu, familie, patrie”, gazda reuniunii, premierul ungur Viktor Orbán, se erijează din nou într-un lider al „neliberalismului” mondial, deși războiul din Ucraina i-a cam rărit aliații.
Stele și steluțe conservatoare
Creată în anii 1970 în Statele Unite, Conferința Conservatoare pentru Acțiune Politică (CPAC) este o reuniune anuală la care participă activiști și politicieni americani și invitați străini. Discursul inaugural la CPAC a fost ținut de președintele Ronald Reagan în 1974.
În 2020 și 2021, CPAC și-a ținut reuniunea anuală sfidând restricțiile pandemice. În 2022, pe lângă reuniunea din America, unde a fost invitat și Viktor Orban, a avut loc în premieră și o „reîncarnare europeană”, anume la Budapesta.
Cea mai mare parte a participanților la reuniunea CPAC Hungary 2023 de la Budapesta sunt republicani din tabăra ultraconservatoare a lui Trump, activiști și personalități mass media de dreapta. Un moment de maximă atracție urma să fie intervenția prin video a fostului moderator de la Fox News Tucker Carlson, recent concediat de rețeaua TV conservatoare pentru o serie de „exagerări”, inclusiv expresii vulgare și rasiste.
Au fost invitați de asemenea conservatori din aproximativ 10 țări europene. Printre vorbitori, singurul șef de guvern în afara lui Orban este premierul georgian Irakli Garibașvili.
Temele de discuție principale sunt respingerea migrației, a familiilor LGBT+, a „globalismului”, „liberalismului” și a curentului ”woke”, parte a noii mișcări de emancipare a populației de culoare din Statele Unite și alte țări.
Discursuri în Balenă
A doua reuniune ultraconservatoare CPAC ținută la Budapesta în tot atâția ani are loc în „Balenă” – cum se numește o clădire avangardistă, pe malul dinspre Pesta al Dunării.
Mulți dintre vorbitori sunt politicieni recent înfrânți: republicani care au pierdut alegeri de guvernatori în SUA (Kari Lake, Arizona) sau alegeri parlamentare în Europa (cehul Andrej Babiš, slovenul Janez Janša).
Pe site-ul oficial al reuniunii, programul ei este sumarizat ca o sfidare a „stângii radicale”, iar pozele participanților sunt însoțite de descrieri precum: „coșmarul birocraților de la Bruxelles”, „rebelul din Congres(ul SUA)”, „simbolul renașterii conservatoare”, „naționalistul sârb care nu se teme de Joe Biden”.
Un vorbitor italian este prezentat ca „directorul Institutului Machiavelli”.
Dacă anul trecut Orbán l-a adus la „CPAC Hungary” pe fostul președinte american Donald Trump, de data asta numele „mari” lipsesc de pe lista reuniunii.
Mai mulți comentatori spun că, de când cu invadarea Ucrainei de către ruși, în februarie 2022, steaua lui Orbán a început să apună chiar și în lumea lui ultraconservatoare, unde mulți nu înțeleg poziția pacifistă a Ungariei față de conflictul declanșat de ruși.
Transformări surprinzătoare
Conferința CPAC din Ungaria a avut un ecou special în Cehia: fostul ei premier, considerat un populist de stânga, miliardarul Andrej Babiš, a fost invitat la Budapesta ca „om de afaceri de succes, lider conservator”.
Solicitat de presa cehă, Babis, învins la alegerile din 2022 de o coaliție anti-populistă, a spus că de fapt el nu este chiar așa de conservator, dar valorile discutate la Budapesta sunt importante, de aceea a vrut să ia cuvântul în „Balenă”.
Incidentul a făcut o serie de comentatori de la Praga să discute nu doar transformarea ideologică a lui Babis, ci și setea de aliați a lui Orbán, care se vede tot mai izolat, inclusiv într-un spațiu central-european care-l trata până nu de mult cu curtoazie.
„Evoluțiile internaționale din ultimul an sugerează că Ungaria este tot mai izolată – scrie Vít Dostál în publicația de centru-stânga Deník Referendum. Din cauza poziției ei față de războiul din Ucraina, Ungaria pierde și ultimii aliați europeni, inclusiv Polonia, iar în ciuda retoricii „pacifiste” e nevoită să accepte noi și noi sancțiuni împotriva Rusiei. Cu toate acestea, Viktor Orbán continuă să caute căi de a recâștiga inițiativa politică și de a influența politicile europene cum a făcut-o în vremea așa-numitei crize a migranților”.
Așteptându-l pe Dodon?
Din prezentarea destul de sumară a reuniunii de la Budapesta pe net nu reiese că ar exista participare moldoveană, într-o posibilă confirmare că au apus vremurile de aur ale prieteniei moldo-ungare din epoca președinției lui Igor Dodon.
Înainte să piardă alegerile în favoarea pro-occidentalei Maiei Sandu în 2020, Dodon avea întâlniri relativ frecvente cu liderii conservatori unguri. După anexarea Crimeii de către ruși, soldată inclusiv cu izolarea avocaților Kremlinului în Europa, Budapesta rămăsese singura capitală europeană care-l mai primea.
La rândul lui, Dodon nu-și ascundea sentimentele calde pentru Orbán, adresându-i de pildă felicitări publice cu ocazia câștigării alegerilor de către partidul său Fidesz, în aprilie 2018: „Este o dovadă a încrederii depline a cetățenilor din Ungaria în politicile promovate de dl Orban, apărarea și promovarea intereselor naționale ale statului!”
În decembrie 2020, în ultimele zile de mandat, Dodon l-a decorat cu „Ordinul de Onoare” pe ministrul de externe ungur Péter Szijjártó, fața cea mai cunoscută a Budapestei în disputele cu UE pe tema erodării statului de drept în Ungaria.
Dodon nu și-a uitat simpatiile nici după ce a trecut în opoziție, opinând în septembrie 2021 că „Ungaria și Serbia (dacă nu luăm în calcul Belarus) ar putea servi un exemplu de țări conducerea cărora, la nivel de primele persoane ale statului, au convenit, în ultimele câteva săptămâni, cu „Gazprom” și au semnat acorduri avantajoase de furnizare de gaze pentru cetățenii acestor țări”.
Pe plan ideologic, legăturile lui Dodon cu Budapesta au fost ilustrate de preluarea de către liderul moldovean, în 2018, tocmai de la unguri, a ștafetei organizării unei reuniuni internaționale de activiști anti-LGBT+, Congresul Mondial al Familiilor.
Comentând speculații despre o posibilă componentă anti-București a prieteniei sale speciale cu Budapesta, Igor Dodon a declarat într-un interviu la Europa Liberă, în februarie 2020, că „Ungaria nu-i va înlocui pe frații noștri de peste Prut” în efortul de aducere a Moldovei mai aproape de UE.
