Pe de altă parte, blocul cu 27 de membri nu se pronunță în ceea ce privește viteza procesului de aderare a țării la UE, o îndeamnă să facă mai mult pentru combaterea corupției și, în mod curios, nu pomenește deloc sancțiunile împotriva oligarhilor moldoveni, inamicii actualei puteri.
Textul menționează că „UE își va accelera și aprofunda angajamentul politic și de politică față de Moldova, inclusiv, printre altele, prin organizarea de summituri periodice UE-Moldova”. Acesta este un semn clar că Bruxelles-ul este serios în privința stabilirii unei relații politice mai strânse cu Chișinăul.
În mod normal, UE organizează summituri doar cu țări mai mari, ca de exemplu, Brazilia, China, Japonia sau Statele Unite. Din 1997, UE organizează, de asemenea, summituri anuale cu Ucraina și a avut unul cu Turcia, în 2018. Alte țări candidate la UE, precum Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, nu beneficiază încă de summituri individuale cu Bruxelles-ul, „mulțumindu-se” cu summituri anuale UE-Balcanii de Vest.
O recunoaștere politică
Oficialii de la Bruxelles cu care a vorbit Europa Liberă spun că reuniunea din 4 iulie este considerată o recunoaștere politică a eforturilor de reformă ale președintei Maia Sandu și a guvernului care o susține, înaintea alegerilor parlamentare din țară, din 28 septembrie. Sondajele de opinie arată că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a pierdut sprijin și ar putea chiar pierde puterea în toamnă.
Cel mai mare „morcov”, adică recompensă pe care Bruxelles-ul vrea să o ofere Moldovei este începerea, în sfârșit, a negocierilor de aderare la UE. Textul menționează că „așteptăm cu nerăbdare următorii pași în procesul de aderare a Moldovei, deschiderea clusterelor de negociere, începând cu clusterul valori fundamentale cât mai curând posibil, atunci când sunt îndeplinite condițiile”.
Interesant este că un proiect de declarație văzut anterior de Europa Liberă prevedea „deschiderea tuturor clusterelor de negociere”, însă cuvântul „toate” a fost eliminat în următoarea versiune a textului. Acesta ar putea fi un indiciu că unele state membre ale UE, care trebuie să decidă prin unanimitate cu privire la deschiderea și închiderea tuturor dosarelor legate de aderare, pun la îndoială obiectivul Comisiei Europene de a deschide negocierile pe toate cele 33 de capitole până la sfârșitul acestui an.
În cercurile diplomatice de la Bruxelles circulă zvonuri cu privire la o iminentă „decuplare” a Moldovei și Ucrainei. Până în prezent, cele două țări au mers împreună pe calea aderării la UE, ambele obținând statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, însă, având în vedere că Ungaria blochează pentru moment calea Kievului, au existat sugestii de a lăsa cel puțin Moldova să meargă înainte, fără Ucraina.
Din nou, corupția
Deși textul este, în general, elogios la adresa Chișinăului, el conține unele critici subtile pe anumite aspecte-cheie. Bruxelles-ul are în continuare probleme cu corupția, iar declarația menționează că „în lumina alegerilor viitoare, subliniem, de asemenea, necesitatea de a consolida în continuare cadrul anticorupție pentru a susține transparența, responsabilitatea și integritatea procesului electoral”. Un alt rând al declarației subliniază faptul că au fost realizate doar „unele progrese” în domenii precum independența judiciară, creșterea transparenței și modernizarea administrării instanțelor.
Comunicatele de la summiturile UE rareori cuprind vreun limbaj emoționant de orice fel, dar proiectul văzut de Europa Liberă este dur la adresa Rusiei, condamnând Moscova pentru „amenințările hibride persistente” care vizează subminarea „alegerilor democratice din Moldova, inclusiv manipularea informațiilor și interferența, precum și utilizarea corupției electorale pe scară largă, prin intermediul proxeneților locali”. De asemenea, documentul acuză Kremlinul de „folosirea energiei ca armă” iarna trecută, cu scopul de a destabiliza țara.
În ceea ce privește Transnistria, documentul cere Rusiei să-și retragă tot personalul militar de acolo. Au existat numeroase discuții, atât la Chișinău, cât și la Bruxelles, cu privire la o potențială „soluție cipriotă” pentru Moldova; deși întreaga insulă Cipru a fost admisă în bloc în 2004, normele și legile UE se aplică de facto doar părții sale sudice. Textul declarației ce ar urma să fie adoptată la Chișinău lasă această întrebare deschisă, menționând că „UE va continua să sprijine eforturile de reintegrare ale Moldovei și se va asigura că drumul european rămâne deschis și inclusiv pentru toți cetățenii săi”.
Interesant este că nu se menționează nicio nouă sancțiune împotriva persoanelor neagreate de puterea de la Chișinău, aflate în legături strânse cu Rusia. Începând din 2023, UE a înghețat activele și a interzis vizele pentru 16 persoane, inclusiv oligarhii Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, despre care blocul spune că au subminat integritatea teritorială a țării est-europene.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
