Planurile, care trebuie aprobate în unanimitate de statele membre, prevăd, de asemenea, includerea pe lista neagră a altor 118 nave din „flota paralelă” a Rusiei, utilizată pentru a eluda restricțiile privind exporturile de petrol, precum și măsuri împotriva persoanelor implicate în îndoctrinarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.
„În ultima lună, Rusia și-a demonstrat pe deplin disprețul față de diplomație și dreptul internațional”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs video preînregistrat, difuzat pe 19 septembrie.
Referindu-se la atacurile masive cu drone și rachete rusești asupra Ucrainei, care au lovit și reprezentanța UE la Kiev, precum și la incursiunile dronelor rusești în statele membre ale UE Polonia și România, ea a declarat: „Președintele Putin a escaladat situația în repetate rânduri, iar Europa răspunde prin intensificarea presiunii. De aceea, astăzi prezint cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni.”
Von der Leyen a declarat că accentul principal a fost pus pe veniturile Rusiei din combustibilii fosili, care alimentează războiul din Ucraina. „Este timpul să închidem robinetul”, a spus ea, menționând că 560 de nave din „flota fantomă” sunt acum sancționate.
Ea a anunțat, de asemenea, o interdicție totală a tranzacțiilor cu giganții energetici ruși Rosneft și Gazprom-Neft, eliminând excepțiile de care beneficiau în cadrul sancțiunilor anterioare.
Presiunea exercitată de Trump
Noile măsuri vin în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a cerut europenilor să facă presiuni mai puternice asupra Rusiei, dacă vor ca Washingtonul să ia la rândul său măsuri punitive, precum sancțiuni sau majorări de tarife, menite să-l forțeze pe președintele rus Vladimir Putin să se așeze la masa negocierilor.
În special, Trump a solicitat țărilor europene să oprească importurile de petrol din Rusia. Numai Ungaria și Slovacia mai fac acest lucru. Niciuna dintre ele nu și-a exprimat intenția de a opri importurile, dar planurile actuale ale UE prevăd o interdicție la nivel european a importurilor de petrol din Moscova până în 2027.
Acest lucru s-ar realiza prin aplicarea normelor pieței interne, ceea ce înseamnă că decizia nu ar putea fi respinsă prin veto de Budapesta sau Bratislava.
Propunerile prezentate pe 19 septembrie necesită unanimitate. Pachetele de sancțiuni anterioare au suferit numeroase modificări, deoarece Ungaria, care are legături strânse cu Rusia, a încercat să le „dilueze”.
„Sancțiunile noastre au efect”, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, într-o declarație publicată tot pe 19 septembrie. „Au un impact vizibil asupra finanțelor publice și creșterii economice a Rusiei. Uniunea Europeană trebuie să consolideze aceste eforturi împreună cu partenerii săi - până la restabilirea păcii.”
Alte elemente cheie ale noilor propuneri sunt interdicția totală a tranzacțiilor cu băncile și instituțiile financiare rusești, inclusiv cele care operează în țări terțe, interdicția investițiilor în zonele economice speciale rusești legate de război și măsuri suplimentare împotriva companiilor chineze care sprijină industria militară rusă.
„Aceste noi sancțiuni vor limita, de asemenea, accesul Rusiei la tehnologii, inclusiv la inteligența artificială și datele geospațiale, precum și la resursele critice necesare producției de arme. Aceasta include resursele primite de la furnizori străini, inclusiv China și India”, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.
Pentru prima dată, UE preconizează interdicția totală a tranzacțiilor pe platformele de criptomonede, precum și restricții privind serviciile de criptomonede pentru cetățenii ruși.
Putin „ne trage pe sfoară”
Cu câteva ore înainte de anunțarea pachetului, șeful Serviciului Secret de Informații al Marii Britanii, cunoscut sub numele de MI6, a declarat că Rusia nu dorește pacea în Ucraina.
Richard Moore, care își va încheia mandatul la sfârșitul lunii septembrie, a ținut un discurs la consulatul britanic din Istanbul.
El a afirmat că nu există „absolut nicio dovadă” că președintele rus Vladimir Putin ar dori să negocieze cu adevărat și că implicarea Kremlinului în discuții până în prezent a fost pur și simplu „o manevră de amânare”, în timp ce acesta continua războiul de agresiune în Ucraina.
„Problema a fost și este, dintotdeauna, suveranitatea. Putin neagă suveranitatea Ucrainei și însăși existența acesteia ca țară și națiune”, a avertizat el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
