Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare țărilor membre un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, pentru a intensifica presiunea asupra Kremlinului, inclusiv măsuri menite să reducă importurile de petrol rusesc, după ce președintele american Donald Trump a cerut Europei să renunțe la ele.
Măsurile ar putea viza, de asemenea, mai multe bănci, așa-numita „flotă fantomă” a Kremlinului – mijloace de transport utilizate de Moscova pentru a eluda sancțiunile –, companii din țări terțe. Ar putea fi trecute pe lista neagră și mai multe persoane, în special cele considerate responsabile de răpirea copiilor ucraineni.
Potrivit analiștilor și diplomaților, rămâne de văzut dacă Bruxelles-ul va reuși să limiteze eliberarea de vize turistice pentru ruși și să-i împiedice pe diplomații ruși să se deplaseze în interiorul uniunii.
UE intenționează să sincronizeze măsurile cu Statele Unite după ce, săptămâna trecută, trimisul special al UE pentru sancțiuni, David O'Sullivan, s-a deplasat pentru consultări la Washington, în urma declarației lui Trump că și-a pierdut răbdarea cu omologul său rus, Vladimir Putin.
Mai mulți oficiali ai UE familiarizați cu deliberările remarcă faptul că principalul obiectiv al noilor propuneri de sancțiuni este continuarea măsurilor deja aplicate de blocul comunitar în rundele anterioare. Aceasta înseamnă vizarea unui număr mai mare de bănci rusești, inclusiv bănci regionale mai mici, prin excluderea acestora din sistemul internațional de mesagerie bancară SWIFT.
Pachetul de sancțiuni va afecta, de asemenea, capacitatea Moscovei de a utiliza criptomonede și va interzice mai multor nave despre care se crede că aparțin flotei ascunse a Rusiei să fie deservite în orice fel în Europa. Lista actuală include 444 de nave, dar blocul consideră că Kremlinul utilizează cel puțin de două ori mai multe pentru a transporta produsele petroliere sancționate în întreaga lume.
Oprirea fluxului de petrol rusesc
Ar putea exista, de asemenea, încercări de a sancționa gigantul petrolier rus Lukoil, chiar dacă unele state membre – în special Slovacia și Ungaria, care încă depind de importurile de petrol din Rusia – își vor exercita probabil dreptul de veto în această chestiune.
UE și-a stabilit obiectivul de a renunța la importurile de energie din Rusia până în 2027, utilizând normele pieței interne a UE, ceea ce înseamnă că o majoritate calificată a statelor membre este suficientă pentru a aproba această legislație, spre deosebire de unanimitatea necesară pentru legile „obișnuite” privind sancțiunile.
În weekend, Trump a declarat că el este dispus să impună sancțiuni Rusiei, dar că Europa trebuie să acționeze în tandem, oprind achizițiile de petrol.
„Europa cumpără petrol din Rusia. Nu vreau să cumpere petrol”, a declarat Trump reporterilor pe 14 septembrie. „Sancțiunile... pe care le impun nu sunt suficient de dure, iar eu sunt dispus să impun sancțiuni, dar ei vor trebui să-și înăsprească sancțiunile proporțional cu ceea ce fac eu.”
Alte sancțiuni energetice potențiale includ măsuri restrictive asupra rafinăriilor care exportă petrolul rusesc către UE, precum și asupra companiilor comerciale din țări terțe implicate în comerțul cu acesta.
Cu toate acestea, UE nu va da curs apelului lui Trump de a impune tarife vamale de 100% asupra Indiei și Chinei pentru achiziționarea de petrol rusesc. Bruxelles-ul nu este încă pregătit să sancționeze țările terțe pentru sprijinul acordat Moscovei în efortul său de război din Ucraina, dar companiile din aceste țări ar putea fi vizate, în mod individual.
Rămâne de văzut dacă acest pachet de sancțiuni va include și Belarus. În rundele anterioare, blocul a impus măsuri similare Moscovei și Minskului, dar acum că Statele Unite ridică unele dintre sancțiunile impuse Belarusului în schimbul eliberării unor deținuți politici, contextul se schimbă, iar europenii ar putea să trebuiască să țină seama de asta.
Pentru ridicarea sancțiunilor este însă necesară unanimitatea, iar Polonia și Lituania au indicat că nu vor lua în considerare încă nicio relaxare a măsurilor restrictive împotriva Minskului.
O altă propunere interesantă, lansată pentru prima dată de Republica Cehă în urmă cu peste un an, este limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE. Aceasta înseamnă că circulația lor ar fi limitată la statul în care sunt acreditați și ar avea nevoie de o autorizație specială pentru a călători în altă parte.
În practică, acest lucru este destul de dificil de pus în aplicare din cauza lipsei controalelor la frontieră în interiorul zonei Schengen a UE, din care fac parte majoritatea statelor membre. Ideea este, așadar, ca diplomatul respectiv să fie declarat persona non grata și expulzat dacă este surprins călătorind în afara statului în care este acreditat diplomatic.
Restricționarea vizelor turistice
Apoi, există posibilitatea ca blocul să meargă mai departe în ceea ce privește vizele turistice pentru cetățenii ruși.
Unii fac presiuni pentru adoptarea unei interdicții totale, măsură care ar necesita o majoritate calificată de 55 % din statele membre, reprezentând 65 % din populație.
Aceasta vine după ce mai multe țări din bloc au înregistrat o creștere considerabilă a numărului de turiști ruși în lunile de vară. O schimbare mare în această chestiune ar putea însă crea tensiuni între statele membre ale UE mai intransigente cu Moscova, precum țările baltice, nordice și Polonia, și statele din sud, care depind într-o măsură mai mare de turism și se află mai departe de câmpul de luptă din Ucraina.
În cele din urmă, s-ar putea ajunge la o recomandare generală din partea Comisiei Europene să se limiteze eliberarea de vize turistice.
UE a suspendat acordul de facilitare a eliberării vizelor cu Rusia la scurt timp după invazia pe scară largă din februarie 2022 și a emis „orientări” către statele membre cu privire la modul de tratare a cererilor de viză din Rusia.
Aceste recomandări subliniau că „solicitanții de viză ruși care călătoresc în scopuri esențiale, inclusiv membrii familiilor cetățenilor UE, disidenții, jurnaliștii independenți, reprezentanții societății civile și apărătorii drepturilor omului ar trebui să aibă posibilitatea de a intra în UE”.
Se mai spunea însă că „în ceea ce privește cetățenii ruși care călătoresc în scop turistic, este justificată o abordare foarte strictă, deoarece este mai dificil să se evalueze justificarea călătoriei, în comparație cu alte scopuri (călătorii de afaceri, vizite familiale sau programări medicale)”.
Este foarte posibil ca blocul să înăsprească până la urmă și mai mult această judecare strictă a cererilor dacă nu se ajunge la un acord privind interzicerea totală a vizelor turistice.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
