De îmbogățit din taximetrie, Said, un tadjic care locuiește în zona Moscovei, nu s-a îmbogățit. Dar condusul mașinii îi asigura măcar viața de zi cu zi.
Acum, însă, spune el, cum bezina s-a scumpit în ultimele săptămâni cu mai mult de 30% – de la 45 de ruble litrul la 60 – ce duce acasă înseamnă cam două treimi din ce avea înainte. Abia poate să-și mai plătească facturile.
„Muncești, îți plătești chiria, îți plătești bezina – astea sunt cheltuielile tale”, spune el pentru RFE/RL și îi roagă pe reporteri să nu îi menționeze și numele de familie.
Creșterea prețului nu e vizibilă doar în capitala Rusiei.
„Se pare că Rusia e în pragul unei crize energetice de proporții”, a scris luna trecută unul dintre cele mai mari tabloide din Moscova, indicând și numărul tot mai mare de regiuni care semnalează penurie și creșteri de prețuri.
Penuria este atribuită în principal unui factor non-economic, dar decisiv: o campanie țintită cu drone a forțelor ucrainene, care a distrus până la 17% din capacitatea de rafinare a Rusiei.
Acest lucru îi neliniștește pe consumatorii ruși. Ei resimt din ce în ce mai mult efectele unei încetiniri economice mai ample. După ani de creștere puternică, impulsionată de cheltuielile guvernamentale pentru a alimenta războiul împotriva Ucrainei, economia Rusiei se îndreaptă spre o încetinire.
Pentru banca centrală, care, pe 12 septembrie, a redus din nou – în încercarea de a tempera inflația galopantă – ratele dobânzilor, speranța este că acest lucru va contribui la reechilibrarea economiei. Pentru Kremlin, speranța este că încetinirea economică nu va eroda sprijinul pentru războiul din Ucraina.
„Criza continuă, se dezvoltă, crește, se intensifică”, spune pentru serviciul tătaro-bașkir al RFE/RL Igor Lipsiț, economist rus.
„Și devine imposibil să o ascundem complet, iar minciuna completă nu este nici ea bună, pentru că atunci populația se va trezi brusc și va spune: «De ce nu ne-ați spus că situația din țară este gravă?».
Pentru alți economiști, încetinirea nu este nici critică, nici neașteptată.
„Este vorba despre încetinirea preconizată a creșterii economice. În prezent, pare mai degrabă o aterizare ușoară, nu o criză acută de orice fel”, declară Laura Solanko, economist la Institutul pentru Economii Emergente al Băncii Finlandei.
Încetinerea economică
De mai bine de doi ani, economia Rusiei a gonit înainte ca un camion cu motor puternic, dar cu roți din ce în ce mai dezechilibrate.
Camionul în sine este produsul unei reorganizări industriale naționale menite să susțină războiul împotriva Ucrainei. Alimentat de vânzările de petrol și gaze în străinătate, Kremlinul a pompat ruble în economie, acordând prioritate producției de tancuri, arme, obuze, drone, uniforme și echipamente pentru soldați.
Cheltuielile totale pentru apărare și securitate au ajuns la 41% din totalul cheltuielilor în 2025, potrivit datelor guvernamentale - cel mai ridicat nivel de la Războiul Rece încoace.
Pentru a menține efectivele complete, guvernul a plătit salarii și beneficii extrem de mari ca să îi atragă pe bărbați să se înroleze voluntar în armată.
Asta a inundat regiunile mai sărace ale Rusiei cu bani, dar a și distorsionat piața forței de muncă, determinând creșterea salariilor și a inflației la aproape 10%.
La rândul său, acest lucru a determinat Banca Centrală să majoreze ratele dobânzilor la împrumuturi – iar asta influențează chestiuni precum creditele auto și ipotecile – pentru a reduce inflația.
Rezultatul?
În primele trei luni ale acestui an, PIB-ul rus a scăzut cu 0,6% față de cele trei luni anterioare. Este prima contracție din 2022, când, pe fondul sancțiunilor occidentale și al retragerii companiilor occidentale din țară în urma invaziei în țara vecină, economia s-a contractat cu 1,4%
Consilierii principali ai președintelui rus Vladimir Putin au avertizat public cu privire la o încetinire a creșterii economice. Ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, i-a spus lui Putin că economia va crește cu doar 1,5%.
Câteva zile mai târziu, ministrul economiei Maxim Reșetnikov a avertizat că economia „se răcește mai repede decât se aștepta”.
German Gref, care conduce gigantul bancar de stat Sberbank, a avertizat cu privire la o posibilă „stagnare”.
Putin a încercat să calmeze temerile legate de o încetinire prea mare.
„Sunt sigur că, în cele din urmă, vom reuși să rezolvăm problemele, să susținem ritmul necesar de creștere economică, menținând în același timp inflația la un nivel minim”, a declarat el la un forum de afaceri de la Vladivostok.
„Toată lumea înțelege că, dacă inflația copleșește economia, lucrurile nu se vor termina bine”.
Arme, nu unt
Pe 12 septembrie, Banca Centrală a anunțat o reducere modestă a ratei dobânzii de referință, a treia reducere din acest an. Inflația a rămas la 8,2%, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul țintei băncii.
„Așadar, ceea ce va urma va fi stagnarea – o creștere economică practic nulă sau de 1% – urmată de o recesiune”, crede Bogdan Bakaleiko, fost jurnalist și comentator economic rus.
Dacă stagflația sau recesiunea vor duce la o creștere a șomajului, spune Bakaleiko, acest lucru ar putea împinge mai multe persoane să lupte în Ucraina pentru a profita de salariile și beneficiile oferite de Ministerul Apărării.
Rușii „vor rămâne fără bani, fără loc de muncă și fără hrană, sau vor semna un contract cu Ministerul Apărării, fiindcă pentru asta vor fi întotdeauna bani”, a declarat el pentru Current Time.
„Așadar, problemele economice joacă de fapt în favoarea lui Vladimir Putin”.
Vine mărirea TVA?
Pentru oficialii ruși responsabili cu bugetul, încetinirea economică pune presiune pe bugetul guvernului, care se confruntă deja cu un deficit care se îndreaptă spre 5 trilioane de ruble (60 de miliarde de dolari) în 2025. Dar Kremlinul nu dă semne că ar dori să reducă cheltuielile de război.
„Capacitatea Rusiei de a-și menține poziția pe timp de război depinde în mare măsură de prețurile petrolului și de evoluția regimului de sancțiuni”, spune Institutul Peterson pentru Economie Internațională într-un raport publicat luna trecută.
„Dacă Rusia suferă eșecuri pe câmpul de luptă în timp ce se confruntă cu resurse limitate, ar putea fi nevoită să-și ajusteze abordarea, fie prin reducerea ofensivei, fie prin manifestarea unei mai mari deschideri față de negocieri.”
Luna trecută, agenția de știri Reuters scria, citând oficialități anonime, că majorările de impozite sunt inevitabile. Publicația economică rusă The Bell a scris că factorii de decizie, care se așteaptă să elaboreze un proiect de buget până la sfârșitul lunii septembrie, se îndreaptă spre o majorare a TVA cu două puncte procentuale, până la 22%.
Asta ar putea duce la creșterea prețurilor de consum, ceea ce ar fi în contradicție cu eforturile Băncii Centrale de a reduce inflația.
Vladislav Jukovski, economist independent, prevede, de asemenea, o creștere a TVA, a cărei valoare a fost majorată ultima dată în 2019, la doar câteva luni după ce Putin a fost reales pentru al patrulea mandat.
„Aceasta este cea mai agresivă taxă, cea mai sufocantă pentru economie și populație, deoarece este colectată, ca să spunem așa, din toată activitatea economică – din toată producția și cererea din țară”, a declarat el pentru Current Time.
„Acest lucru va submina industria rusă, industria civilă, deoarece acestea vor fi pur și simplu forțate să transfere aceste costuri de producție... către consumatorul final”, spune el.
„Ca urmare, prețurile vor crește cu cel puțin 10-15%”, crede Jukovski. „Pentru populație, aceasta este o lovitură directă, o scădere a nivelului de trai, a puterii reale de cumpărare.”
La acest articol, preluat de la Europa Liberă România, au contribuit jurnaliști ai Current Time, Serviciului Tatar Bașchir al RFE/RL și ai Serviciului Asia Centrală.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
