Toată lumea s-a felicitat, de-a lungul nopții, pentru acordul atins de cei 27 de lideri în privința bugetului UE pe următorii 7 ani: 2021 – 2027. Principala problemă a Uniunii, și cea mai iminentă, a fost așadar rezolvată. Vetoul prin care Ungaria și Polonia blocaseră adoptarea bugetului putea duce, din ianuarie încolo, la sistarea temporară a plăților către statele membre.
Compromisul, negociat de Angela Merkel, a cărei țară își încheie acum președinția rotativă a UE, permite Ungariei și Poloniei să conteste în fața Curții Europene de Justiție legalitatea condiționării accesului la fondurile UE de respectarea democrației și a regulilor statului de drept.
Pe lângă bugetul propriu-zis al UE, de peste 1.000 de miliarde – un trilion de euro – pe următorii 7 ani, a mai fost deblocat și fondul special de relansare a economiilor afectate de pandemie, fond care, prin împrumuturi comune pe piețele internaționale, va atinge 750 de miliarde de euro. La aceasta se adaugă 500 miliarde de euro suplimentari ca un stimulent anunțat ieri din partea Băncii Centrale Europene.
Cei 27 de lideri ai UE, reuniți joi și vineri, 10 – 11 decembrie, continuă lucrările astăzi având în fața lor una din cele mai complexe și încărcate agende vreodată: Brexitul, bugetul UE pe următorii 7 ani, pandemia, relansarea economiei, încălzirea planetară și protecția mediului, dar și probleme geopolitice și de vecinătate, precum relațiile cu Turcia, aflată în conflict atât cu Grecia și Ciprul, cât și, mai recent, cu Franța lui Macron.
Rusia și Turcia în caietul de sancțiuni
Continuând pe linia unanimității regăsite, cei 27 de lideri din UE au aprobat joi seara în unanimitate și prelungirea sancțiunilor impuse Rusiei. Acestea sunt reînnoite periodic, de fiecare dată pentru șase luni, încă de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014.
Președintele lituanian Gitanas Nausėda a fost primul care s-a felicitat pentru decizie, sancțiunile fiind acum prelungite până pe 31 iulie 2021.
Următorul pas ar fi, astăzi, ca liderii să continue cu precizarea formală a intenției de a impune sancțiuni Turciei. Concluziile summitului UE, în mare parte schițate deja, condamnă „activitățile de foraj neautorizat ale Turciei în Mediterana de est”.
Potrivit unor informații obținute de Reuters, SUA s-ar pregăti, de asemenea, să impună sancțiuni Turciei lui Erdogan, pentru faptul că a insistat să achiziționeze rachete rusești de tip S-400, incompatibile cu infrastructura militară din NATO, punând astfel în pericol coeziunea internă a Alianței.
Brexit moi non plus
Tot astăzi, la Bruxelles, în a doua zi a summitului UE, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îi va informa pe lideri în privința Brexitului, ieșirea Marii Britanii din UE, care va deveni definitivă pe 31 decembrie. Von der Leyen s-a întâlnit la Bruxelles înainte de summit cu premierul britanic Boris Johnson, însă divergențele au rămas la fel de mari ca și până acum. Presa a fost informată că liderii nu vor discuta azi situația, ci doar vor asculta informarea șefei Comisiei, lăsând responsabilitatea ieșirii brutale din UE, fără un acord semnat, în seama Londrei.
La Londra, Boris Johnson le-a cerut membrilor cabinetului său să pregătească planurile unei ieșiri din UE fără un acord. Europa se află așadar în pragul mult-temutului „no-deal Brexit”. Deja, așa cum se avertizase, cozi uriașe de camioane au început să se formeze la punctele de traversare în – și dinspre –Marea Britanie.
Un alt rezultat, care va pune la grea încercare popularitatea lui Boris Johnson, este faptul că britanicii vor întâmpina mari dificultăți pentru a circula în Europa continentală începând de la 1 ianuarie, pe fundalul restricțiilor impuse de pandemie. Intr-adevăr, nu doar că Marea Britanie nu mai este în UE, dar nu e nici membru Schengen (spre deosebire de Elveția, de pildă), așa încât britanicii vor fi tratați în Europa ca niște cetățeni ai unor terțe țări. Pentru vămile și poliția frontierelor din UE nu va mai exista nicio diferență de statut între britanici și ucraineni sau cetățenii Republicii Moldova.
