Lars Aagaard, ministrul energiei din Danemarca, țară care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, a calificat acest pas drept „crucial” pentru independența energetică a Europei.
Planul aprobat luni în Luxemburg face parte dintr-o strategie mai amplă a UE de a reduce dependența blocului de aprovizionarea cu energie din Rusia.
„Deși am depus eforturi susținute și am insistat în ultimii ani pentru eliminarea gazului și petrolului rusesc din Europa, nu am atins încă acest obiectiv”, a recunoscut Aagaard.
Mulți comentatori de presă văd în decizia de luni a UE o înfrângere pentru Ungaria și Slovacia, două țări prietenoase cu Rusia care, sub pretextul „pragmatismului” și „interesului național” au continuat să-și mărească dependența energetică de Moscova, chiar și după invazia pe scară largă din Ucraina, din februarie 2022.
Restricțiile comerciale precum cele aprobate luni necesită sprijinul unei majorități calificate de 15 țări într-o Uniune cu 27 de membri.
Toate țările, cu excepția Ungariei și Slovaciei, care sunt mai apropiate diplomatic de Kremlin și încă importă gaz rusesc prin conducte, au susținut ultima măsură, potrivit diplomaților.
„Impactul real al acestei reglementări este că aprovizionarea sigură cu energie în Ungaria va fi distrusă”, a declarat reporterilor ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto. El a participat săptămâna trecută la Moscova la manifestări în cadrul „Săptămânii energiei ruse”, sub patronajul președintelui rus Vladimir Putin.
La Bruxelles se depun eforturi paralele pentru interzicerea mai devreme a importurilor de gaz lichefiat (GNL), ca parte a viitorului pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei.
Anul trecut, Rusia furniza încă aproximativ o cincime din totalul importurilor de gaze naturale către UE, cu o pondere crescândă a GNL, potrivit Eurostat. În prima jumătate a anului 2025, blocul a importat GNL din Rusia în valoare de aproape 4,5 miliarde de euro.
Sancțiunile pot fi adoptate imediat ce toate cele 27 de state membre ale UE vor fi de acord cu măsurile, fără implicarea Parlamentului European, ceea ce va accelera procesul legislativ.
Sancțiunile punitive împotriva Rusiei sunt însă temporare și trebuie ridicate odată ce războiul din Ucraina se va încheia și UE nu va mai vedea un motiv pentru a penaliza Moscova.
Pozițiile slovacă și ungară, „inacceptabile”
Pe parcursul acestui „divorț energetic” amar, scrie Politico, Budapesta și Bratislava au refuzat cu încăpățânare să coopereze. Susținând în repetate rânduri că nu au o alternativă reală, guvernele lor, favorabile Rusiei, s-au plâns că renunțarea la importurile ruse ar însemna o explozie a prețurilor pentru consumatori.
În timp ce Rusia lovește în mod repetat infrastructura energetică a Ucrainei invadate, „Ungaria și Slovacia plătesc miliarde de euro Rusiei”, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Žygimantas Vaičiūnas. „Când rușii folosesc acești bani pentru mașina lor de război... acest lucru este cu adevărat inacceptabil.”
Politico observă că pentru adoptarea unor noi sancțiuni împotriva sectorului energetic rusesc (nu restricții comerciale, cum sunt cele adoptate luni), este nevoie de votul unanim al țărilor membre.
Diplomații europeni nu se tem însă prea tare, în acest punct, de opoziția slovacă și maghiară, spunând în particular că ambele țări sunt pricepute la „strategii de ieșire”.
„Vom ajunge la un acord în ciuda opoziției lor”, a declarat un diplomat european de rang înalt, sub condiția anonimatului. „Nu este un subiect ușor, dar cred că vom ajunge la un acord.”
R. Moldova, țară candidată la aderarea la UE, pe vremuri dependentă total de energia rusă, nu mai importă gaze rusești din 2023, cumpărând pe alte piețe, chiar dacă asta îi aduce o volatilitate mai mare a prețurilor.
Scris cu informații de la Reuters și dpa.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
