Planul face parte dintr-o strategie mai amplă a UE, prezentată pe 28 mai de șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, pentru a consolida cooperarea cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, R. Moldova, Turcia și Ucraina.
Documentul, intitulat „Abordarea strategică a Uniunii Europene privind regiunea Mării Negre”, consultat de Europa Liberă, spune că Bruxelles-ul ar trebui să ajute prin „consolidarea capacităților maritime și a facilitatorilor pentru monitorizarea mării, inclusiv pentru observarea unui eventual armistițiu maritim, eforturi de deminare, protejarea infrastructurii critice, patrularea rutelor comerciale maritime, combaterea amenințărilor hibride — cu scopul de a descuraja viitoare agresiuni în regiune și, atunci când condițiile vor permite, de a consolida pacea”.
În text nu se spune unde ar urma să fie situat acest centru sau ce țări ar putea face parte din el, dar precizează că acesta ar trebui să se ocupe de „monitorizarea în timp real, din spațiu și până la fundul mării, și de avertizarea timpurie privind potențiale amenințări și activități ostile”.
Centrul se va concentra pe lucruri precum cablurile submarine, instalațiile offshore și operațiunile de energie (gaze și eoliană) din largul coastelor României și Bulgariei.
Documentul apare în contextul în care statele europene planifică o posibilă forță de stabilizare în Ucraina, în cazul în care se va ajunge la un armistițiu permanent în războiul cu Rusia.
În timp ce Marea Britanie și Franța conduc inițiativa privind desfășurarea de trupe pe teren, Turcia ar fi sugerat, potrivit surselor Europei Libere, că ar putea conduce componenta maritimă a acestei forțe, asigurând traversarea sigură pe Marea Neagră și eventuale operațiuni de deminare.
Colaborare mai strânsă cu Turcia
Deși documentul nu se referă direct la o forță de stabilizare pentru Ucraina, el evidențiază o cooperare sporită cu Turcia pentru a asigura pacea în și în jurul Mării Negre.
„Turcia poate juca un rol constructiv în contracararea flotei fantomă a Rusiei și să contribuie la eforturile de sporire a siguranței maritime, securității energetice și conectivității, în conformitate cu dreptul internațional și convențiile relevante”, se arată în text.
O strategie specifică pentru Marea Neagră a fost promisă de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după realegerea sa la sfârșitul anului 2024.
Kaja Kallas ar trebui să organizeze acum „o reuniune ministerială a UE cu țările partenere din regiunea Mării Negre pentru a dezvolta diferite aspecte ale cooperării, în baza unei abordări comune agreate”.
UE are deja astfel de reuniuni cu miniștri de externe din țările din Balcanii de Vest care aspiră la aderare și a avut anterior astfel de întâlniri cu țările Parteneriatului Estic – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R. Moldova și Ucraina.
Deși textul nu conține angajamente financiare noi sau propuneri legislative concrete, oferă indicii despre modul în care Comisia Europeană privește anumite țări din regiune.
Într-o critică voalată la adresa guvernului tot mai anti-european de la Tbilisi, textul spune că „rolul și responsabilitatea UE în regiunea Mării Negre este în creștere, în special prin deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova; și cu Georgia, dacă aceasta va reveni pe calea europeană”.
Drepturile omului nu sunt menționate în documentul care se concentrează pe trei domenii: „sporirea securității, stimularea dezvoltării și prosperității și promovarea protecției mediului, rezilienței la schimbările climatice și pregătirii pentru acestea”.
Cooperarea cu Azerbaidjanul, „esențială”
Dacă în trecut Bruxelles-ul critica Azerbaidjanul pentru lipsa alegerilor libere și restrângerea societății civile, actuala strategie menționează țara doar în contextul cooperării energetice și combaterii schimbărilor climatice:
„Cooperarea cu partenerii regionali, în special cu Azerbaidjan, este una dintre acțiunile esențiale pentru a sprijini eforturile UE de eliminare a importurilor energetice rusești rămase și de accelerare a diversificării energetice, așa cum este prevăzut în foaia de parcurs RePowerEU, consolidând astfel securitatea energetică a UE.
Ca gazdă a Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP29) din 2024, Azerbaidjanul s-a angajat, de asemenea, în procesul de decarbonizare și în cel multilateral, care reprezintă o prioritate de bază pentru UE”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
