Consiliul European a adoptat, pe 27 mai, un program de apărare, în valoare de 150 miliarde de euro, menit să impulsioneze cheltuielile pentru apărare în cadrul blocului comunitar.
„Este un instrument fără precedent, care ne va consolida capacitățile de apărare și va sprijini industria de apărare. Cu cât investim mai mult în securitatea și apărarea noastră, cu atât descurajăm mai eficient pe cei care ne doresc răul”, a declarat ministrul polonez pentru UE, Adam Szłapka.
Regulamentul, denumit SAFE (abreviere din engleză pentru Security Action For Europe), a fost propus inițial în luna martie de Comisia Europeană, ca răspuns la solicitările statelor membre de sprijin financiar și politic pentru a atinge noile obiective de apărare stabilite de NATO și pentru a putea sprijini Ucraina, în eventualitatea în care SUA și-ar redirecționa atenția în altă parte.
Documentul final, văzut de Europa Liberă, spune clar că „amenințările venite din partea Rusiei și Belarusului sunt deosebit de urgente și relevante” și trebuie combătute rapid.
Având în vedere timpul necesar pentru dezvoltarea produselor de apărare și extinderea capacităților industriale în întreaga UE, regulamentul mai arată că este „vital” ca Uniunea să înceapă să sprijine statele membre „cât mai curând posibil, pentru ca acestea să poată plasa comenzi rapid”.
Ca răspuns la solicitările statelor membre, Bruxellesul a activat mai întâi clauza derogatorie națională a UE pentru cheltuieli militare, ceea ce înseamnă că sumele cheltuite pentru arme și muniție nu vor fi incluse în calculul sancțiunilor pentru depășirea limitelor bugetare impuse de UE.
Asta a oferit o oarecare flexibilitate fiscală, dar statele membre au nevoie și de bani lichizi, cât mai rapid.
Cum mai multe capitale europene doresc acces rapid la fonduri și fără să fie nevoie de unanimitate sau de acordul Parlamentului European, ambasadorii UE au aprobat legislația pe 21 mai, cu excepția Ungariei, care s-a opus.
Noua schemă funcționează similar cu programul de redresare după pandemia de Covid 19, în valoare de 800 miliarde de euro (920 miliarde de dolari).
Pentru SAFE, UE își va folosi ratingul de credit AAA (cel mai înalt) pentru a strânge cele 150 de miliarde de euro de pe piețele financiare și apoi le va împrumuta statelor membre. În acest fel, va fi mult mai ieftin decât dacă fiecare țară ar încerca să se împrumute separat.
Cinci state membre ale UE – Danemarca, Germania, Luxemburg, Țările de Jos și Suedia – au deja ratingul AAA, deci cel mai probabil nu vor participa la această schemă, lăsând la dispoziția țărilor mai sărace o parte mai mare din potențialele împrumuturi.
Condiții atașate
Faptul că împrumuturile pot avea o durată maximă de 45 de ani, nu trebuie rambursate în primul deceniu, iar echipamentele achiziționate nu vor fi supuse TVA sunt alte avantaje prin care Bruxellesul speră să stimuleze o „explozie” a cheltuielilor europene pentru apărare.
Dar, bineînțeles, există și niște condiții.
În primul rând, mai multe state membre din sudul Europei, deja îndatorate, se plâng că, spre deosebire de schema post-Covid care includea și granturi, SAFE este compus exclusiv din împrumuturi, ceea ce le va împovăra și mai mult bugetele.
SAFE are rolul de a încuraja achizițiile comune de armament între state, Comisia Europeană dorind să creeze o piață europeană de apărare, în locul celei fragmentate la nivel de națiuni care există acum.
O țară poate solicita singură împrumuturi doar în primul an. După aceea, adică din 2026 și până în 2030 (când schema expiră), două sau mai multe state trebuie să aplice împreună.
Pentru a asigura o distribuție echitabilă a fondurilor, cota împrumuturilor acordate primelor trei state care vor primi cele mai mari sume nu trebuie să depășească 60% din totalul celor 150 de miliarde de euro.
O dispută majoră din ultimele luni a fost legată de cine poate participa la SAFE, punând în balanță dorința diferitor state de a impulsiona industria națională și realitatea că nu toate componentele pot fi produse în UE.
Astfel, țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA) – Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția – vor fi incluse în program. La fel și Ucraina, în calitate de țară candidată la aderarea în UE.
Regulamentul justifică includerea acestora invocând „parteneriatul strâns” al acestor țări cu UE în domeniul producției de apărare și faptul că „Ucraina este direct afectată de războiul de agresiune al Rusiei”.
„Compromisul de la Bruxelles”
Cu toate acestea, au existat nemulțumiri. Statele Unite, în special, s-au plâns că sunt excluse din proces.
Și mai multe state membre UE - care vor să mențină legături militare transatlantice, dar și să implice parteneri apropiați în SAFE - au făcut presiuni pentru deschiderea schemei către participare externă mai largă.
În final, s-a ajuns la așa-numita „regulă 65-35”: 65% din valoarea armamentului achiziționat trebuie să provină din UE, din cele patru țări EFTA sau din Ucraina. Restul de 35% poate veni din alte părți, cum ar fi SUA, de exemplu.
Dar există și o excepție. Dacă o țară are un Parteneriat pentru Securitate și Apărare cu UE, atunci cele 65% pot proveni din acel stat. Regatul Unit a semnat recent un astfel de acord cu UE, iar Albania, Japonia, R. Moldova, Macedonia de Nord și Coreea de Sud au parteneriate similare.
În cele din urmă, așa cum a spus Europei Libere un oficial UE, rezultatul este „un compromis al Bruxellesului clasic”: s-a ajuns la un acord destul de important, dar fondurile nu vor începe să fie distribuite până când toți, inclusiv mulți din afara blocului comunitar, nu își vor primi partea cuvenită.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
