Președintele SUA, Donald Trump, a adoptat un ton combativ față de principalii susținători europeni ai Kievului, spunându-le că ar trebui să exercite o presiune financiară mai mare asupra Rusiei și principalului său aliat, China, pentru a forța Kremlinul să pună capăt războiului împotriva Ucrainei, a declarat un oficial al Casei Albe.
Liderii europeni l-au invitat pe președintele Trump la „reuniunea Coaliției celor dispuși”, a declarat oficialul Casei Albe referitor la convorbirea telefonică din 4 septembrie, care a urmat reuniunii de la Paris a susținătorilor Kievului.
„Președintele Trump a subliniat că Europa trebuie să înceteze achiziționarea de petrol rusesc, care finanțează războiul, având în vedere că Rusia a încasat 1,1 miliarde de euro din vânzările de combustibil către UE într-un an”, a declarat oficialul, potrivit Reuters.
Oficialul a adăugat că Trump a mai spus în cadrul convorbirii telefonice că „liderii europeni trebuie să exercite presiuni economice asupra Chinei în legătură cu finanțarea de către ea a eforturilor de război ale Rusiei”.
Trump, care a vorbit cu liderii europeni după reuniunea de la Paris, nu a comentat personal în mod direct cele discutate la Paris. Dar, în declarațiile ulterioare adresate reporterilor, el a răspuns „Da, o voi face” când a fost întrebat dacă intenționează să discute cu președintele rus Vladimir Putin în viitorul apropiat.
De la invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, Europa a încercat să se elibereze de dependența de Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu energie. Comisia Europeană a propus o legislație pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol și gaze rusești în UE până la 1 ianuarie 2028.
Ungaria și Slovacia, ambele conduse de lideri naționaliști cu legături strânse cu Kremlinul, au continuat să importe produse energetice rusești, în ciuda măsurilor UE de diversificare.
26 de țări, gata să participecu trupe. Rusia spune „nyet”
Declarațiile Casei Albe vin după ce președintele francez Emmanuel Macron – lider al Coaliției celor dispuși, alături de premierul britanic Keir Starmer – a afirmat că 26 de țări au convenit să participe la garanțiile de securitate postbelice pentru Ucraina și că sprijinul SUA pentru acest plan va fi finalizat în zilele următoare.
Liderii a aproximativ 30 de aliați occidentali ai Ucrainei s-au întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski pentru a discuta garanțiile în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia, pentru a pune capăt celui mai mare și mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial.
Macron a spus că unele țări din coaliție încă își finalizau planurile. Coaliția care s-a alăturat discuțiilor de la Paris a inclus aproximativ 30 de state care susțin Ucraina, în principal europene, dar și Canada, Australia și Japonia.
Macron a declarat că 26 de țări „s-au angajat să trimită trupe ca forță de asigurare în Ucraina sau să fie prezente pe teren, pe mare sau în aer”.
Forțele nu vor fi dislocate pe linia frontului, a spus el, ci în zone care urmează să fie stabilite.
„În zilele următoare, vom finaliza sprijinul american pentru aceste garanții de securitate. Statele Unite, așa cum am spus, au fost implicate în toate etapele procesului”, a mai declarat Macron.
Statele Unite nu s-au angajat încă într-un rol clar pentru perioada postbelică, deși majoritatea participanților consideră că participarea Washingtonului este esențială pentru susținerea eforturilor aliaților.
Rusia a respins ideea trimiterii de trupe europene în Ucraina, Putin avertizând că Moscova este dispusă să „rezolve toate problemele pe cale militară” dacă nu se ajunge la un acord de pace acceptabil.
Vineri, 5 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins din nou posibilitatea ca trupele străine să facă parte din planurile de garantare a securității Ucrainei.
„Pot fi asigurate și furnizate garanțiile de securitate ale Ucrainei de către contingente militare străine, în special europene și americane? Cu siguranță nu, nu pot. Acest lucru...nu ar fi acceptabil pentru țara noastră”, a declarat el pentru mass-media de stat rusă.
„Este important ca americanii să fie cu noi” (Zelenski)
Trump a făcut din încheierea războiului Rusiei în Ucraina o prioritate absolută a administrației sale, dar a cerut și Europei să preia o parte mai mare din povară, în special costurile financiare legate de furnizarea de arme către Ucraina.
Președintele SUA, care a vorbit adesea în termeni elogioși despre liderul rus, se arată tot mai frustrat de refuzul lui Putin de a accepta un armistițiu, de a se întâlni cu Zelenski sau de a înceta atacurile aeriene asupra obiectivelor civile ucrainene.
Trump l-a criticat, de asemenea, pe Zelenski pentru că a refuzat să ia în considerare cedarea vreunui teritoriu suveran ucrainean către Rusia ca parte a unui potențial acord de pace.
Zelenski, vorbind la o conferință de presă comună cu Macron, a subliniat importanța implicării SUA în orice garanții de securitate postbelice pentru țara sa.
„Este important ca Statele Unite să fie alături de noi. Am discutat astăzi cu președintele Trump. Îi mulțumim foarte mult pentru implicarea sa”, a declarat Zelenski.
Zelenski și Macron au deplâns, de asemenea, refuzul lui Putin de a se întâlni cu președintele ucrainean. Putin l-a etichetat adesea pe Zelenski, liderul ales al țării sale, drept președinte ilegitim.
„Dacă Rusia continuă să refuze discuții concrete privind pacea... vom lua măsuri suplimentare de sancționare împreună cu Statele Unite ale Americii”, a declarat Macron. „Acesta este și mesajul transmis anterior de președintele Trump în cadrul acestei convorbiri telefonice.”
Zelenski a respins ideea lui Putin de a merge în capitala rusă.
„Putin vrea să se întâlnească cu mine la Moscova. Asta înseamnă că Rusia nu dorește să aibă loc o întâlnire”, a declarat Zelenski.
Peskov a declarat pentru Interfax pe 5 septembrie că nu există planuri pentru discuții între Putin și Trump și că nivelul actual al negocierilor Rusiei este deja „destul de ridicat”, indicând că nu se ia în considerare ridicarea nivelului participanților la cel prezidențial.
În timp ce politicienii vorbeau, dronele rusești au ucis cel puțin trei persoane și au rănit alte trei în seara zilei de 4 septembrie în regiunea Harkov, din nord-estul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Oleh Siniehubov.
El a scris pe Telegram că doi bărbați în vârstă de 40 de ani și o femeie în vârstă de 24 de ani au fost uciși într-un atac cu drone rusești. El a mai spus că bărbații au fost uciși în timp ce lucrau la reparat un drum în satul Hotimlia.
