A fost batjocorită de unii drept „Coaliția celor care așteaptă”, dar joi și-ar putea dezminți porecla.
„Mă aștept ca mâine sau poimâine să avem claritate cu privire la ceea ce putem realiza împreună”, a declarat șeful NATO, Mark Rutte, jurnaliștilor la Bruxelles, pe 3 septembrie.
Comentariile sale au generat un sentiment de expectativă febrilă față de noile discuții, mai ales după recentele declarații ale președintelui american Donald Trump care a sugerat că Washingtonul ar fi dispus să se implice în asigurarea securității postbelice a Ucrainei.
Pe de altă parte, comentariile lui Trump nu conțineau detalii – la fel ca majoritatea declarațiilor publice făcute după reuniunile Coaliției celor dispuși (Coalition of The Willing, în originalul englezesc), de când prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat formarea acesteia la Londra, în martie.
Această lipsă continuă de informații a temperat unele așteptări.
Un proces „secretos”
„Eu nu mă aștept la claritate”, a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) John Foreman, fost atașat militar britanic implicat în unele dintre întâlnirile inițiale ale coaliției.
„Nu mă aștept la un anunț important (până acum totul a fost ținut secret), dar va fi important ca diferiții lideri să înțeleagă ei înșiși exact ce se oferă și care este situația actuală”, a adăugat el.
Pe lângă întâlnirile periodice cu șefii de stat și de guvern, coaliția a organizat o serie de sesiuni de planificare detaliată cu înalți reprezentanți ai armatei, discutând aspectele practice ale unei posibile desfășurări de trupe în Ucraina.
Încă de la început, acest lucru s-a bazat pe faptul că europenii își vor asuma povara cea mai grea, Marea Britanie și Franța, și apoi și alte țări, angajându-se să trimită un număr nespecificat de soldați pe teren.
Dar toți au știut, mereu, că acest lucru s-ar putea face numai cu sprijinul SUA, axat pe logistică, putere aeriană și informații. Washingtonul nu a dat niciun semn că ar fi dispus să ajute, până de curând.
Pe 3 septembrie, Rutte a declarat că a avut o mare revelație în timpul unei convorbiri telefonice de acum trei săptămâni, în perioada premergătoare summitului lui Trump cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska.
Într-o discuție cu șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron și alții, Trump „a anunțat că dorește să participe, să facă parte din aceste garanții de securitate”, a amintit Rutte.
La trei zile după discuțiile din Alaska, Trump a dat un indiciu public în acest sens în timpul unei întâlniri la Casa Albă cu Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii europeni.
Trump a declarat că țările europene vor constitui „prima linie de apărare”, dar că Statele Unite „vor fi implicate”. Trimisul său, Steve Witkoff, a vorbit despre garanții „de tipul articolului 5”, o referire fără detalii la clauza de apărare reciprocă a NATO.
„Apelați președintele SUA”
Dacă aceste premoniții vor fi completate cu detalii suplimentare depinde de participarea lui Trump la reuniunea de la Paris, de joi, la fel ca mulți dintre participanți, prin videoconferință. Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat într-o conferință de presă la Berlin, pe 3 septembrie, că „se discută posibilitatea de a-l conecta pe președintele SUA”.
Ulterior, Palatul Elysee a anunțat că o convorbire telefonică era programată pentru după-amiaza, după discuțiile din dimineața zilei. Zelenski, care se va afla la Paris pentru discuții, a declarat: „Avem și semnale din partea Statelor Unite că vor oferi sprijin”.
Chiar dacă detaliile pot fi rezolvate, planul privind garanțiile de securitate se confruntă în continuare cu numeroase obstacole. Planificatorii analizează încă ce măsuri trebuie luate după încheierea unui acord de încetare a focului sau de pace.
Următorul pas în procesul diplomatic condus de Trump trebuia să fie o întâlnire între Zelenski și Putin. Eforturile de a realiza acest lucru au fost blocate în repetate rânduri de Moscova.
În ultimele sale declarații din 3 septembrie, Putin a afirmat că întâlnirea cu Zelenski ar fi „o cale spre nicăieri”, înainte de a spunem, totuși, că s-ar putea întâlni la Moscova. Având în vedere invazia pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, un asemenea loc de întâlnire este complet inacceptabil pentru Zelenski.
Zelenski a sugerat, pentru discuții, locuri neutre, cum ar fi Turcia. De asemenea, el a cerut să se exercite presiuni asupra lui Putin pentru a-l forța să participe la o întâlnire, inclusiv prin impunerea de sancțiuni suplimentare.
„Mâine vom încerca să luăm legătura cu președintele Trump și vom discuta despre acest subiect”, a declarat el în timpul unei vizite în Danemarca, în ajunul negocierilor de la Paris.
Rutte a făcut o legătură directă între întâlnirea dintre Putin și Zelenski și garanțiile de securitate.
„Dacă ar începe să aibă loc întâlniri bilaterale sau trilaterale cu rușii, în special între Zelenski și Putin, este extrem de important să existe claritate în ceea ce privește garanțiile de securitate”, a afirmat el.
Un arici de oțel
Discuțiile nu se referă doar la trupele europene dislocate în Ucraina. Un alt element al planurilor elaborate îl constituie eforturile de consolidare a puterii militare a Ucrainei.
John Foreman, care era atașatul militar al Marii Britaniii la Moscova când Rusia a început invazia pe scară largă în 2022, a sugerat că acesta ar putea fi un domeniu în care să se facă progrese.
„Există o conștientizare tot mai mare că orice pace durabilă va necesita o Ucraină puternică și o armată ucraineană puternică, că sprijinul european va trebui să fie de lungă durată și că Ucraina probabil nu se poate baza pe aliații săi să vină în ajutorul său pentru a pedepsi Rusia, în cazul în care aceasta ar ataca din nou”, a spus el.
Sprijinul militar continuu acordat Kievului a fost, de asemenea, puternic promovat de liderii europeni. Von der Leyen a declarat recent că Ucraina ar putea deveni „un arici de oțel” greu de digerat pentru viitorii invadatori.
Această abordare are, de asemenea, avantajul de a fi mai puțin tensionată din punct de vedere politic, evitând riscul ca trupele europene să fie expuse la focul inamic. Ca atare, ar putea deveni soluția preferată pentru mulți membri ai Coaliției celor dispuși să acționeze - în sfârșit.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
