Linkuri accesibilitate

Rusia lovește din greu Ucraina, în vreme ce Zelenski cere mai multă fermitate de la aliați


Urmările unui atac aerian rusesc la Hmelnițki, în Ucraina, pe 3 septembrie 2025.
Urmările unui atac aerian rusesc la Hmelnițki, în Ucraina, pe 3 septembrie 2025.

Președintele Volodimir Zelenski va cere presiuni încă și mai puternice asupra Moscovei la întâlniri cu aliații săi, în Danemarca și Franța, miercuri și joi, după ce forțele ruse au lansat un nou atac aerian de amploare asupra Ucrainei, provocând pagube infrastructurii energetice și de transport.

Rusia a lansat peste 500 de drone și aproape 25 de rachete asupra Ucrainei în timpul nopții, au declarat miercuri autoritățile de la Kiev, citate de Associated Press.

Principala țintă a fost infrastructura civilă, în special instalațiile energetice, a declarat președintele Zelenski, sugerând că Rusia vrea să compromită aceste sisteme înaintea iernii.

Atacurile, scrie AP, au țintit în principal vestul și centrul Ucrainei și au rănit cel puțin cinci persoane.

„Acestea sunt în mod clar lovituri demonstrative ale Rusiei. Doar din cauza lipsei unei presiuni suficiente, în primul rând asupra economiei de război a Rusiei, această agresiune continuă”, a declarat Zelenski pe aplicația Telegram, citat de Reuters.

Oamenii se adăpostesc într-o stație de metrou în timpul unui atac cu rachete și drone rusești la Kiev, în primele ore ale zilei de 3 septembrie.
Oamenii se adăpostesc într-o stație de metrou în timpul unui atac cu rachete și drone rusești la Kiev, în primele ore ale zilei de 3 septembrie.

Alarmele de raid aerian au sunat ore întregi în toată Ucraina, iar explozii au fost auzite în nouă dintre cele 24 de regiuni ale țării, de la Kiev până la Lvov și Volin, în vest, au declarat oficialii ucraineni și mass-media.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât 430 din cele 502 drone și 21 din cele 24 de rachete lansate de Rusia peste noapte, adăugând că trei rachete și 69 de drone au lovit 14 locații.

Patru lucrători feroviari din regiunea centrală Kirovohrad a Ucrainei au fost internați în spital după atacul rus, a declarat compania feroviară de stat pe aplicația de mesagerie Telegram, semnalând întârzieri de până la 7 ore pentru zeci de curse de tren din cauza instalațiilor avariate.

Lucrătorii feroviari se numără printre cei cinci răniți în importantul nod feroviar din Znamianka, unde au fost avariate și 28 de case, au mai declarat serviciile de urgență ucrainene pe Telegram.

Pompieri în acțiune după atacul rusesc de la Kirovohrad.
Pompieri în acțiune după atacul rusesc de la Kirovohrad.

Zelenski, din nou pe drum, la Copenhaga și Paris

Zelenski a sosit miercuri în Danemarca pentru discuții cu țările din Europa de Nord și din zona baltică - adică statele occidentale cele mai active în asistența militară pentru țara sa - privind noul ajutor militar și sprijinul diplomatic suplimentar pentru Ucraina.

Zelenski urma să meargă miercuri spre seară la Paris pentru discuții cu președintele francez Emmanuel Macron, înaintea unei reuniuni programată pentru joi a țărilor europene care vor evalua ce fel de garanții de securitate postbelice ar putea oferi împreună cu Statele Unite.

În ajun, secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat că se așteaptă ca discuțiile dintre liderii europeni de la Paris să consolideze planurile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și să pregătească terenul pentru a obține o imagine mai clară asupra implicării SUA.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen îl întâmpină pe Volodimir Zelenski la Marienborg, lângă Copenhaga, la 3 septembrie 2025.
Prim-ministra daneză Mette Frederiksen îl întâmpină pe Volodimir Zelenski la Marienborg, lângă Copenhaga, la 3 septembrie 2025.

„Mă aștept ca mâine sau imediat după aceea să avem claritate asupra a ceea ce putem realiza împreună”, le-a declarat Rutte jurnaliștilor.
„Asta înseamnă că ne putem implica și mai intens, inclusiv cu partea americană, pentru a vedea ce vor să facă în ceea ce privește participarea lor.”

Condus de Franța și Marea Britanie, grupul „celor dornici” sau „voluntarilor”, format din aproximativ 30 de țări, intenționează să ofere sprijin armatei de la Kiev și, eventual, să trimită proprii soldați în Ucraina, dacă și când se va ajunge la un acord de încetare a focului.

Desfășurarea ar avea ca scop descurajarea viitoarelor agresiuni rusești.

Președintele SUA, Donald Trump, care a depus eforturi pentru a pune capăt războiului, a declarat că Washingtonul ar putea juca un rol în sprijinirea europenilor. El a exclus însă trimiterea de trupe americane pe teren, iar angajamentele exacte pe care ar fi dispus să le ia rămân vagi.

Diplomații au declarat pentru AFP că țările europene din coaliție au fost presate să prezinte detalii concrete cu privire la contribuția lor în cadrul unei reuniuni a șefilor militari care a avut loc săptămâna trecută.

Macron s-a pus în fruntea eforturilor de a-l convinge pe Trump că europenii sunt destul de serioși în privința păcii în Ucraina ca să merite implicarea SUA. Imagine de arhivă.
Macron s-a pus în fruntea eforturilor de a-l convinge pe Trump că europenii sunt destul de serioși în privința păcii în Ucraina ca să merite implicarea SUA. Imagine de arhivă.

Biroul președintelui francez Emmanuel Macron a declarat marți că există acum „suficiente contribuții pentru a putea spune americanilor că suntem gata să ne asumăm responsabilitățile atâta timp cât și ei își asumă responsabilitățile lor – adică să ofere partenerilor europeni un „sprijin”.

Acest sprijin ar putea implica diferite aspecte, inclusiv informații, sprijin logistic și comunicații.

Trump a încercat, până acum în zadar, să organizeze un summit între președintele Vladimir Putin și Zelenski, după ce luna trecută i-a întins covorul roșu liderului rus în Alaska, notează AFP.

Marți, tot Trump a declarat că este „foarte dezamăgit” de Putin pentru că nu a reușit să facă progrese în direcția unui acord de pace în Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG