Statele Unite sunt cel mai mare emițător de gaze de seră din lume, iar exemplul lui Trump de a da înapoi protecțiile deja adoptate poate fi urmat de liderii altor țări, încurajați că a venit „refluxul”. Cuvântul cheie este pentru ei: e nevoie de energie, cât mai multă și mai ieftină.
De cealaltă parte, însă, sunt cei care cred că schimbările „înspre verde” deja au mers prea departe că poată fi oprite și că unele țări au anunțat, chiar ca ripostă la Trump, că vor merge și mai hotărât pe acest drum.
Export de know-how sceptic
Potrivit surselor The Guardian, ziar britanic cu orientare de stânga, mai mulți europarlamentari fac campanie împotriva politicilor de mediu împreună cu „experți” de la un think-tank american specializat în negarea schimbărilor climatice.
În ultimii doi ani, reprezentanții think-tankului au „învățat” aleșii de extremă dreapta din Ungaria, Polonia și Austria să vorbească împotriva legii UE a restaurării naturii și împotriva cercetărilor științifice despre efectele schimbărilor climatice.
Organizația a stabilit contactul cu aleșii europeni prin participarea europarlamentarilor austrieci din partidul de extrema dreaptă FPO la o conferință a Heartland Institute, din SUA, care propagă negarea existenței încălzirii globale. De acolo, organizația a atras interesul europarlamentarilor maghiari și ai partidelor extremiste de la Budapesta și Varșovia.
Think-tankul american a militat, în trecut, în favoarea fumatului, încercând să ascundă de public efectele secundare negative. Acum, gruparea care nu-și publică sursele de venit se concentrează pe măsuri anti-climatice și au contribuit la agenda Project 2025 pentru realegerea lui Donald Trump.
Experții institutului au aplaudat primele măsuri luate de Donald Trump după reînvestirea sa, de a scoate SUA pentru a doua oară din Acordul Climatic de la Paris, de a permite exploatarea energetică în parcul natural arctic din Alaska și de a pune pauză tuturor proiectelor de energie eoliană off-shore.
„Președintele Trump a avut, poate, cea mai bună primă zi la președinție din istorie, prin ceea ce a realizat și viteza cu care a început [...] Criza climatică nu e o criză, politicile pentru climă sunt o farsă”, a transmis H. Sterling Burnett, directorul de politici de mediu de la Heartland Institute.
Gruparea și-a lansat un subsidiar european în Marea Britanie în decembrie, în cadrul unui eveniment la care Nigel Farage a fost oaspetele de onoare.
Ce trebuie să înțelegem de aici? Că în epoca Trump 2.0, asemenea exporturi de politici anti-verzi riscă nu doar să continue, ci să se întețească.
„Trump ne arată importanța abundenței de energie”
Din primul mandat și din perioada dintre mandate, Trump și-a făcut cunoscute intențiile față de politicile climatice. Odată ales din nou, el a retras SUA din Acordul Climatic de la Paris, încă din primele ore de președinție, într-o mișcare numită de un oficial UE „fatală”.
Statele semnatare ale Acordului de la Paris s-au angajat, în 2-15, la misiunea de a menține în frâu încălzirea globală, pentru a încerca să nu treacă de încălzire cu 2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial. Odată ce e întrecut pragul de 1,5 grade la care țările vor să rămână, schimbările climatice devin dezastruoase și aproape imposibil de reparat: furtunile, secetele și inundațiile devin și mai extreme, nivelul oceanelor crește, plantele și animalele pier.
Dacă în mandatul său precedent, retragerea SUA din Acord a creat o panică internațională și a dus la intervenția liderilor mondiali (succesorul Joe Biden a readus SUA în Acord), de data aceasta mișcarea a fost deja anticipată. Activiștii și experții au renunțat la argumentul moral, care nu mai are greutate în momentul geopolitic actual și încearcă să găsească noi abordări.
Trump ar putea influența și politicile europene, ca parte din agenda sa de politică comercială agresivă, spun criticii săi. La Davos, el a critical politicile europene, spunând că europenii încetinesc orice aprobare de proiect pentru că necesită prea multe aprobări. Parte din aceste criterii de aprobare țin și de mediu și competitivitate - iar aliații lui Trump lucrează deja către demontarea acestor „bariere” din calea comerțului cu Europa.
O țintă majoră este așa-numita taxonomie UE, care necesită ca băncile sau investitorii care se implică pe piața europeană să dezvăluie cât de mult de aliniază cu cerințele verzi ale UE. O altă problemă este cerința de emisii reduse și amenzile pentru cei care nu respectă criteriile de emisii impuse de UE.
„Donald Trump e cu ‘America prima’. Și dacă există vreo regulă în lume care să pună America pe ultimul loc, ea vine de la UE”, explică congresmanul republican Andy Barr.
Învestirea lui Trump pare că a încurajat și criticii din Europa să se opună vocal măsurilor de mediu. Săptămâna aceasta, ministrul Energiei din România, Sebastian Burduja, a promis că va livra un raport despre „efectele negative ale politicilor Pactului Verde” asupra sectorului energetic românesc.
Pactul Verde European include o serie de măsuri la nivel european penrtu reducerea emisiilor de gaze de seră, protejarea naturii și biodiversității și adaptarea economiei într-o direcție mai sustenabilă.
„Președintele Trump a arătat ieri lumii că democrațiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt puternice. Și știți ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă și abundentă!”, a transmis Burduja.
În trecut, ministrul Energiei a atacat organizațiile de mediu din România care activează în domeniul protecției mediului și a combaterii poluării.
No way, Jose!
După primele decizii ale lui Trump pe tema mediului - în general prevăzute din timp - cel puțin doi actori-cheie pe scena economică și politică globală au semnalat că ei nu vor merge în acea direcție. Ba, dimpotrivă.
Uniunea Europeană și China, care au împreună un miliard și jumătate de locuitori, au anunțat, separat, că vor continua pe calea energiei regenerabile, verzi, și a reducerii emisiilor gazelor de seră.
Mesajul european a venit de la Davos, de la Forumul Economic Mondial, fiind formulat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la lansarea unei structuri cu titlu care vorbește de la sine: Forumul Tranziției Energetice Globale.
Potrivit Comisiei Europene, „Forumul reunește parteneri din întreaga lume, din Brazilia, Canada și Republica Democrată Congo, până în Kenya, Peru, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și multe altele, precum și companii și investitori, care împărtășesc cu toții același obiectiv: menținerea ritmului tranziției către energia curată, realizarea de proiecte emblematice și deblocarea mai multor investiții.”
Ca mesajul peste Ocean să fie mai clar, Von de Leyen a spus: „Europa își menține direcția și suntem pregătiți să colaborăm cu toți actorii globali pentru a accelera tranziția către energia curată.”
Pentru contrast, cu o zi mai târziu, Trump spunea la Washington că încurajează construcția de centrale electrice care „să ardă ce vor”.
Aproape în același timp cu UE, guvernul Chinei a anunțat la rândul lui că va continua efortul de a reduce emisiile de gază de seră ale celei de-a doua mari economii a lumii.
„Schimbările climatice reprezintă o provocare comună cu care se confruntă întreaga omenire. Nici o țară nu poate rămâne neafectată sau nu poate rezolva problema pe cont propriu", a spus un purtător de cuvânt al diplomației chineze în reacție directă la noua ieșire a SUA din Acordul de la Paris. „China va colabora cu toate părțile... pentru a aborda în mod activ provocările schimbărilor climatice".
Chiar dacă rămâne un poluant major la scară globală, China este considerată în unele privințe o campioană a tranziției spre energia curată - iar cel puțin judecând după declarațiile Beijingului, asta nu se va schimba nici în epoca Trump 2.0.
Experții care nu se lasă doborâți de pesimism la întoarcerea lui Trump mai atrag atenția că multe alte țări mai mici ale lumii sunt extrem de avansate pe calea energiei verzi și reducerii gazelor de seră - și că președintele SUA, așa, ca omul cel mai puternic de pe planetă, poate tăia finanțarea federală pentru proiecte verzi (a și făcut-o deja!), dar nu are destule puteri pentru a opri tranziția spre economia verde condusă de sectorul privat și de societatea civilă în propria țară.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-t
