Datele se conțin în raportul „Moldova Inegală”, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), care a analizat cele mai relevante inegalități cu care se confruntă grupurile vulnerabile din R. Moldova, inclusiv sărăcia, având la bază datele Biroului Național de Statistică (BNS).
Una dintre autoarele raportului, Alexandra Ermolenco, coordonatoare de programe la CPD, a declarat Europei Libere că de vină pentru creșterea nivelului de sărăcie sunt crizele prin care a trecut R. Moldova în ultimii ani. „Cei mai săraci oameni erau antrenați în munci neoficiale, munci precare. Anume aceste sectoare de activitate au fost cele mai afectate economic de criza de COVID-19”, a explicat experta.
Ea bănuiește că nivelul sărăciei calculat pentru anul 2024 ar putea fi un pic mai scăzut decât cel de anul trecut. „Se iau unele măsuri, crește salariul minim. Pe de altă parte, avem acum criza energetică, așa că este dificil să facem prognoze”, conchide Ermolenco.
Sărăcia absolută reflectă inexistența unor condiții minime de viață, hrană, îmbrăcăminte, locuință, necesare supraviețuirii. Acest tip de sărăcie nu înseamnă înfometare, ci condiții elementare de viață insuficiente și lipsa resurselor pentru participare la viața socială, potrivit definiției BNS.
Sărăcia extremă constă în lipsa gravă a resurselor financiare, astfel încât condițiile de viață ale persoanei respective sunt absolut inacceptabile pentru societatea civilizată. Ambele tipuri se calculează în baza cheltuielilor pe care le suportă o persoană sau o gospodărie pentru a-și asigura existența.
Jumătate din populația în vârstă trăiește în sărăcie
Potrivit raportului CPD, persoanele care locuiesc la sat sunt mai puternic afectate de sărăcie decât cele de la oraș. Infrastructura mai slab dezvoltată din zonele rurale, lipsa locurilor de muncă și posibilitățile limitate de a câștiga un venit suplimentar sunt cauzele de bază ale acestei discrepanțe.
Vârstnicii sunt un alt grup deosebit de vulnerabil în fața sărăciei. În 2023, aproximativ jumătate din persoanele de peste 65 de ani erau sărace, un indicator în creștere față de anii precedenți.
Pensia medie pentru limita de vârstă a fost anul trecut de 3.676 de lei, cu doar 27% mai mare decât minimul de existență pe țară (2.877 de lei).
Cele mai vulnerabile gospodării sunt cele în care capul familiei este agricultor. Sărăcia afectează atât agricultorii salariați, cât și pe cei cu activitate individuală. Nivelul sărăciei printre agricultori este în creștere în ultimii 2 ani, de vină fiind crizele economice prin care a trecut țara în această perioadă, explică autorii raportului.
Pensia pentru dizabilitate nu acoperă minimul de existență
Nivelul de sărăcie sporește odată cu apariția unui nou membru în familie. Familiile cu trei sau mai mulți copii sunt de două ori mai afectate de sărăcie decât cele cu un singur copil.
Dintre grupurile sociale minoritare, cele mai afectate sunt persoanele cu dizabilități și cele de etnie romă. Rata sărăciei extreme în rândul persoanelor cu dizabilități s-a dublat din 2017 până în 2023.
Din cauza crizelor prin care a trecut R. Moldova în ultimii ani, acestea nu au putut fi la fel de active și, în consecință, au avut mai puține posibilități de a câștiga un venit, spun specialiștii. În acest grup social, femeile sunt mai afectate de sărăcie decât bărbații.
Pensia medie pentru dizabilitate în valoare de 2.451 de lei acoperea în 2023 doar 85% din minimul necesar de existență.
- Te-ar putea interesa și: Situația persoanelor cu dizabilități din R. Moldova
În cazul minorității rome, se remarcă lipsa accesului la medicamente. Mai mult de o treime din etnicii romi nu și-ar permite medicamente dacă acestea ar costa mai mult de 230 de lei, arată un sondaj național efectuat de CPD. Și în această categorie, cele mai afectate rămân femeile.
Venitul persoanelor sărace provine în mare parte din pensii
Doar 38% din venitul persoanelor sărace provine din salarii. La populația înstărită, pe de altă parte, salariile constituie peste 60% din venit.
Persoanele sărace mizează într-o mai mare măsură pe prestațiile sociale (pensii, alocații, indemnizații) pentru a-și asigura existența. Acestea constituie circa o treime din venitul lor. Și aici se remarcă o diferența dintre sat și oraș – în zonele rurale acestea sunt cu circa 220 de lei mai mici decât cele de la oraș.
Totodată, diferența dintre câștigurile populației înstărite și ale celei sărace sporește de la an la an:
- veniturile populației sărace scad cu circa 170 de lei pe lună;
- veniturile populației bogate cresc cu aproximativ 830 de lei pe lună.
Totuși, moldovenii se consideră mai puțin săraci
În pofida datelor statistice, mai puțini moldoveni se autoidentifică drept săraci, potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice, citate în raport. În 2001, jumătate din populația țării considera că venitul nu le ajunge pentru strictul necesar. În 2023, această cifră scăzuse cu mai mult de jumătate: 21% din respondenți afirmau că veniturile nu le acoperă nevoile de bază.
Tendința din sondajele despre sărăcie este inversă decât cea din cercetări: oamenii de la oraș se consideră mai săraci decât cei din sate. Potrivit Alexandrei Ermolenco, această autopercepție a orășenilor se explică prin costurile mai mari ale vieții la oraș, inflație și crizele energetice, care îi afectează mai mult decât pe săteni.
„La țară pe lângă venitul de bază, oamenii au animale, gospodărie, care le asigură o parte din hrană. Mulți se încălzesc cu lemne sau cu alte surse de combustibil solid, spre deosebire de cei de la orașe”, precizează experta de la CPD.
În 2015, R. Moldova, alături de alte 192 state membre ale Organizației Națiunilor Unite, s-a angajat să pună în aplicare Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Primul dintre cele 17 obiective globale ale acestei agende este eradicarea tuturor formelor de sărăcie, până în anul 2030.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
