Unul din primele „ordine executive” semnate de Donald Trump în al doilea mandat, chiar în ziua depunerii jurământului, a fost acela care oprește temporar tot ajutorul american de stat pentru țările lumii, canalizat în mod curent în special prin USAID, Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională.
Decizia era oarecum așteptată, fiind conformă declarațiilor făcute des de politicianul republican, în campanie, că lumea „profită” de generozitatea americanilor, fără să le dea nimic în schimb.
Vestea nu este una tocmai bună pentru multe țări, și în special pentru R. Moldova, unde multe dintre organizațiile din societatea civilă desfășoară proiecte și activități cu susținerea financiară a USAID, prezentă în țară din 1992 și care a oferit asistență de circa două miliarde de dolari până în prezent, potrivit autorităților moldovene.
În ordinul semnat de Trump se spune limpede că programul către o țară sau alta poate fi reluat oricând, nu neapărat peste 90 de zile, dacă se constată că nu sunt probleme. Nu este limpede ce probleme se caută, însă. Formularea ordinului sugerează că unul din lucrurile care vor fi verificate este dacă banii americani nu ajung să finanțeze „acțiuni antitetice valorilor americane” - un termen sub care este greu de ghicit ceva concret.
Majoritatea beneficiarilor de asistență financiară și suport tehnic din partea SUA din R. Moldova cu care a vorbit Europa Liberă, au spus, sub protecția anonimatului, că nu au primit notificări oficiale de suspendare a finanțărilor și spun că fondurile alocate pentru programe în desfășurare sau pentru apeluri de grant sunt „garantate”, întrucât finanțarea este deja aprobată sau debursată. Alții au spus că inclusiv o suspendare sau sistare a finanțării nu ar fi atât de problematică „pentru că există și bani europeni”.
Contactați de Europa Liberă, reprezentanții USAID Moldova au transmis că nu pot oferi informații despre recenta decizie a administrației de la Washington. Nici guvernul moldovean nu a oferit detalii sau precizări dacă ordinul președintelui Trump afectează și asistența oferită R. Moldova, care potrivit datelor oficiale, este al doilea cel mai mare beneficiar de ajutor american din regiune, după Ucraina.
„Nu facem planuri”
Din 2022, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia și începutul unei noi crize energetice în R. Moldova, legată de reducerea livrărilor de gaz de către Gazprom, agenția americană și-a orientat eforturile, cu sume mari, spre finanțarea domeniului energetic.
La puține zile după invazia din Ucraina, în vizită la Chișinău, secretarul de stat american, Antony Blinken, anunța că SUA oferă, prin USAID, circa 300 de milioane de dolari. O parte din sumă a ajuns inclusiv la proiectul „Consolidarea securității energetice a R. Moldova”, care a avut ca beneficiari și compania de stat Energocom, care în prezent se ocupă de achizițiile de electricitate din UE.
Într-o discuție cu Europa Liberă, Victor Bînzari, consilier al directorului general al companiei, a spus că USAID a sprijinit întreprinderea prin programe de suport, consultanță și asistență pentru înregistrare pe bursele europene, fără a primi însă bani direct pe conturile sale.
„Noi ca companie, la ora actuală, putem aștepta să treacă cele 90 de zile, pentru că noi nu facem achiziții. Dar, în general, e o problemă pentru noi inclusiv. Pentru tot sectorul. Nu putem face planuri, suntem pe stand-by. Toată lumea e pe pauză”, a spus Bînzari.
Potrivit USAID, proiectul „Consolidarea securității energetice” este prevăzut să deruleze până în 2026 și are un buget total de 144,7 milioane de dolari. Scopul este de a integra sistemul energetic național cu cel european, sporirea integrării energiei regenerabile și atragerea investițiilor în sectorul energetic.
La începutul acestui an, Ministerul Energiei a lansat, tot cu asistență americană, licitația de procurare a unui sistem de stocare a energiei cu o capacitate de 75 de MW și a unor motoare de ardere internă cu o capacitate de 22 MW.
Ce spune ordinul lui Trump
Decizia președintelui Trump prevede că asistența financiară americană, care în ultimul an fiscal s-a ridicat la aproape 70 de miliarde de dolari (circa 1% din bugetul federal) va fi suspendată, dar va putea fi reluată după ce secretarul de stat, împreună cu directorul oficiului pentru buget al Casei Albe vor decide că „respectă interesele americane”, întrucât potrivit ordinului executiv, unele ajutoare nu au fost compatibile cu „valorile americane”.
În timpul unei audieri la Senat din 22 ianuarie, noul secretar de stat american din administrația Trump, fostul senator Marco Rubio, a spus că fiecare program finanțat de guvernul federal trebuie justificat.
„Fiecare program pe care îl finanțăm și fiecare politică pe care o urmăm trebuie să fie justificată prin răspunsul la trei întrebări simple: Face America mai sigură? Face America mai puternică? Face America mai prosperă?”, a spus Rubio.
Incertitudine în unele capitale și bucuria... Georgiei
Ordinul lui Trump de suspendare a asistenței americane nu a trezit imediat reacții oficiale din capitalele țărilor care beneficiază de acest sprijin, cu o singură excepție: Georgia. Premierul georgian Irakli Kobahidze, acuzat de opoziție că înclină tot mai mult spre Moscova, a declarat joi că decizia președintelui Statelor Unite, Donald Trump, de a suspenda toate programele americane de ajutor extern timp de 90 de zile a confirmat îngrijorările cu privire la faptul că fondurile americane au fost adesea utilizate pentru „a finanța procese necorespunzătoare și pentru a submina suveranitatea anumitor țări”. Este o aluzie transparentă la ceea ce Visul Georgian, partidul de guvernământ din Georgia, consideră a fi planurile opoziției de a răsturna regimul, cu sprijin din Occident.
Bucuria georgiană este cu atât mai neașteptată, cu cât țara din Caucazul de Sud a primit din 1992, prin USAID, cam 2 miliarde de dolari, iar agenția are acolo în desfășurare în prezent cam 40 de programe majore, în valoare de 373 milioane de dolari, cu un buget anual de 70 de milioane de dolari.
La Kiev, Svitlana Musiak, cercetătoare a Comisiei independente anticorupție (NAKO), organizație non-guvernamentală, a spus pentru serviciul ucrainean al RFE/RL că o suspendare a finanțării USAID pentru Ucraina ar putea avea un impact negativ asupra programelor societății civile și ar semnala „reducerea sprijinului SUA pentru reformele democratice și stabilitatea economică în țară”.
„Astfel de situații pot complica punerea în aplicare a schimbărilor, dar nu le vor opri”, a spus Musiak.
Presa ucraineană a scris vineri, 24 ianuarie, că ordinul lui Trump privind suspendarea asistenței externe nu se aplică totuși asistenței militare pentru Ucraina, care se ridică la peste 60 de miliarde de dolari.
Îngrijorări mai mari sunt în rândul șefilor marilor organizații de asistență umanitară, în special pentru Afganistanul controlat de talibani, scrie Reuters. Pentru că documentul nu oferă o claritate, reprezentanții acestora susțin că se așteaptă la noi „tăieri”, ceea ce ar avea impact asupra programelor de asistență pentru păturile vulnerabile.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
