În același timp, mai mulți oficiali UE și lideri de țări est-europene, mai ales, s-au declarat de acord cu insistența lui Trump că vor trebui să contribuie și mai mult, financiar, la propria apărare.
„Cât va fi nevoie”
Deși șefia Uniunii Europene s-a schimbat parțial în urma alegerilor din iunie, iar o schimbare de conducere are loc chiar acum în America, direcția pe care Bruxellesul o promite este, în continuare, pro-Ucraina „cât va fi nevoie”.
Este o expresie deja omniprezentă în politicile oficiale ale statelor vestice și în discursurile liderilor europeni, precum și din fosta administrație a Statelor Unite. Cel mai recent, declarația a fost repetată de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul reuniunii Forumului Economic Mondial la Davos, pe 21 ianuarie.
„Vom sprijini [Ucraina, n.r.], indiferent de ce urmează. Pentru noi, e important ca Ucraina să rămână o țară independentă și să-și decidă propriul teritoriu. Susținem Ucraina cât va fi nevoie”, a transmis von der Leyen.
În noiembrie, la scurt timp după comemorarea a 1.000 de zile de la începutul războiului, europarlamentarii au aprobat o rezoluție prin care-și repetă susținerea pentru Ucraina și cer mai multe măsuri practice, de la sancțiuni la mai multe ajutoare militare sau financiare.
Promisiuni similare de sprijin necondiționat, însoțite de apeluri pentru întărirea strategiei de apărare europeană, au reiterat în ultimele săptămâni liderii Franței, Italiei sau României.
Săptămâna trecută, Marea Britanie a semnat un pact de asociere și sprijin de 100 de ani cu Ucraina. Recent, ucrainenii au semnat acorduri de cooperare și cu Albania.
În schimb, cancelarul german Olaf Scholz, al cărui mandat va fi cel mai probabil încheiat de alegerile din februarie, a blocat un nou pachet de ajutoare către Ucraina, spunând că nu va aproba această tranșă decât dacă banii vin din împrumuturi. „Nu voi lua din banii de pensii”, a explicat Scholz. Pe măsură ce susținerea militară și financiară pentru Ucraina devine o chestiune politizată în campania electorală germană, ministra de Externe, Annalena Baerbock, l-a rugat pe Scholz să evite subiectul.
„Sunt momente prea dificile, Germania are prea multă responsabilitate ca să adoptăm o astfel de retorică în următoarele săptămâni”, a declarat Baerbock.
Cheltuielile pentru apărarea UE
Kaja Kallas, fosta prim-ministră a Estoniei devenită prim-diplomat al UE, privește Rusia drept „o amenințare existențială asupra securității noastre astăzi, mâine și atâta timp cât vom subinvesti în apărarea noastră” -cum s-a exprimat din nou miercuri, la Bruxelles.
Ea încurajează țările NATO să cheltuie 5% din PIB pe apărare - față de procentul actual cerută de NATO, 2%, pe care nu toate țările l-au atins. Țara NATO care cheltuie cel mai mult pe apărare este Polonia, care după investiții masive a ajuns la 4,7% din PIB.
Dar de unde să vină acei bani, în contextul în care multe țări europene suferă de deficit bugetar sau creștere prea mică a economiei?
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, spune că țările UE trebuie să-și regândească prioritățile. Fostul premier al Olandei, țară considerată printre cele „frugale” în ceea ce privește beneficiile sociale și unde sistemul sanitar este în mare parte privatizat, consideră că țările europene ar trebui să dea mai puțin bani pe pensii și sistemul de sănătate, și să aloce în schimb o mică parte din acele sume către apărare.
Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski încurajează Europa să cheltuie pe propria apărare. El spune că este „nevoie de o politică europeană unită de securitate și apărare și toate țările europene trebuie să fie dispuse să cheltuiască atât de mult pentru securitate cât este cu adevărat necesar”.
„Europa trebuie să fie capabilă să-și garanteze pacea și securitatea ea însăși”, a adăugat liderul ucrainean la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveția), marți.
Este un apel reiterat și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, care va modera în februarie o întâlnire informală a liderilor de stat europeni pe tema apărării. „Europa trebuie să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare”, a transmis Costa într-o scrisoare către liderii UE.
Însă în ciuda inițiativelor politice de la vârful UE, producția europeană de arme rămâne încă necoordonată și nu ține pasul cu ritmul rușilor (care și-au adaptat economia la una de război).
La rândul lor, producătorii de arme din UE cer autorităților europene să-i ajute cu coordonarea achizițiilor, pe măsură ce încearcă să răspundă la nevoile țărilor europene și ale Ucrainei. În iunie, comisarul european al pieței unice de la acea vreme, Thierry Breton, a spus că UE și-a accelerat producția de proiectile și va ajunge la nivelul de producție al Rusiei până în 2025.
Activele rusești înghețate rămân o sursă majoră de venit
Pentru a finanța apărarea Ucrainei, liderii europeni păstrează un as - activele rusești înghețate în UE. Este vorba de 210 miliarde de euro, dintre care 180 de miliarde sunt blocate în conturile firmei de servicii financiare Euroclear.
Până acum, UE a dispus folosirea veniturilor extraordinare (adică dobânzile, profiturile) obținute din activele Băncii Centrale a Rusiei, imobilizate în mare parte în conturile firmei Euroclear din Belgia. Aceste venituri pot fi transferate mai ușor autorităților europene, pentru că teoretic aparțin firmei belgiene și nu statului rus.
De atunci, UE a aprobat un transfer de 1,5 miliarde de euro către guvernul ucrainean și un împrumut de 35 de miliarde de euro care va fi rambursat din viitoarele venituri provenite din activele înghețate.
Liderii țărilor G7 au căzut de acord, în octombrie, asupra unei măsuri prin care să trimită Ucrainei un împrumut de 47 de miliarde de euro care să fie plătit din activele rusești înghețate și așteaptă aprobarea UE.
În viitor, Comisia Europeană își rezervă posibilitatea de a confisca cu totul suma blocată în conturile Euroclear. Banca Centrală Europeană, statul belgian și firma de servicii financiare avertizează că mișcarea este contestabilă din punct de vedere legal și se dezic de responsabilitate. Bancherii se tem că asemenea pas ar putea decuraja în viitor alte țări să-și păstreze avuțiile în Europa.
Kallas, reprezentantul extern al UE, consideră că Ucraina are „revendicări legitime” asupra activelor rusești înghețate în UE și că nu se va ajunge la confiscarea acestora.
Însă, pentru ca firmele europene să rețină în continuare aceste active blocate, UE trebuie să aprobe în continuare sancțiunile asupra Rusiei. Or, premierul maghiar Viktor Orban amenință cu veto.
Specialiștii spun că în cazul în care Orban își va menține opoziția față de sancțiuni, ultima soluție de a păstra în UE aceste fonduri este invocarea unei legi belgiene de pe vremea celui de-al Doilea Război Mondial, care i-ar permite Regelui Philippe să blocheze transferul extern al bunurilor aflate în țară.
Impactul unei noi Americi, în frunte cu Trump, asupra susținerii pentru Ucraina
Înainte să revină la putere, Trump a promis că va opri războiul din Ucraina „în 24 de ore” - termen pe care deja, desigur, l-a depășit.
Marco Rubio, noul secretar de stat numit de Trump, spune că vrea să caute o „pace sustenabilă” în Ucraina, ca același conflict să nu izbucnească din nou în câțiva ani. El a repetat poziția anterioară a lui Trump, conform căreia atât Rusia cât și Ucraina vor trebui să facă concesii. În trecut, Rubio a fost unul dintre puținii senatori SUA care au blocat pachetele de ajutor militar pentru Ucraina.
Mark T. Kimmitt, brigadier general (r) al armatei americane și fost asistent de secretar de stat pentru afaceri militare, scrie pentru Politico că țările occidentale nu susțin Ucraina suficient ca să câștige războiul, în fața unui Putin care nu dă vreun semn de intimidare.
„Autocrații văd reținerea și precauția drept slăbiciune”, punctează Kimmitt, care consideră că Washingtonul trebuie să trimită mai multe arme și echipament Ucrainei. El spune că oficialii americani trebuie nu doar să ofere arme, dar să se implice mai activ la vârful conducerii politice în ceea ce privește acest război.
Încă dinaintea alegerilor prezidențiale din SUA, think-tankul Bruegel avertiza că „alegerile contează mai puțin pentru securitatea europeană decât le-ar place europenilor să creadă. Indiferent de rezultat, SUA se va dezlipi de protecția pe care a oferit-o Europei în perioada de supremație militară americană de după Războiul Rece”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
