ALMATÎ, Kazahstan - Pare ironic faptul că tocmai când președintele rus Vladimir Putin se străduia să schimbe percepția despre izolarea diplomatică a țării sale, Moscova s-a confruntat cu două eșecuri într-o regiune pe care o consideră loială intereselor sale: Asia Centrală.
În zilele premergătoare celui de-al 16-lea summit anual al BRICS, eveniment care are o importanță geopolitică specială pentru Putin - atât Kazahstan, cât și Uzbekistan au respins ofertele de a adera la organizațiile internaționale apropiate Kremlinului.
În cazul Kazahstanului, a fost vorba chiar de BRICS, despre care Astana a spus că nu va depune cererea de aderare ca membru deplin, preferând să își mențină statutul de observator.
Pentru Uzbekistan, a fost Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), un bloc problematic de comerț format din cinci state membre a cărui apariție a jucat un rol fundamental în ruptura de zeci de ani dintre Rusia și Ucraina.
Dar ambele state rămân apropiate Moscovei, iar aceste manifestări pot fi cu greu calificate ca o răzvrătire.
Însă asta arată poziția delicată în care s-a găsit regiunea din 2022, în încercarea de a se distanța de amenințarea sancțiunilor secundare legate de invazia pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, de rând cu încercarea de a nu stârni furia Moscovei.
Dar analiștii spun că ultimele manifestări de independență de la Astana și Tașkent au produs deja o mare neplăcere la Kremlin.
Kazahstanul spune că-i mai bine fără BRICS
Patru țări - Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite - au participat la summitul din Kazan din 22 octombrie ca noii membri ai blocului BRICS, numele căruia provine de la primii cinci membri ai organizației: Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud.
Alte state au aplicat deja sau se gândesc la o eventuală aderare.
Într-un interviu pentru RFE/RL, Stewart Patrick, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace, a spus că Rusia speră că extinderea organizației „va fi un vehicul de contestare a ordinii internaționale și în special a dominației Statelor Unite”.
Cu toate acestea, Kazahstanul preferă să urmărească „trenul” decât să sară în el.
Într-un interviu din 16 octombrie pentru agenția privată de presă Tengri News, purtătorul de cuvânt al președintelui Kasîm-Jomart Tokaev, Berik Uali, a spus că deși Kazahstanul a fost luat în considerare ca un nou membru al organizației, țara nu va aplica „în viitorul apropiat”.
Uali a spus că decizia a fost bazată, printre altele, pe „probleme legate de perspectivele de dezvoltare ale acestei asociații”.
Uali a mai spus că guvernul kazah vede Națiunile Unite ca „singura platformă pentru discutarea problemor globale cruciale”, dar a notat că forul mondial și Consiliul de Securitate al acestuia „nu sunt lipsite de probleme” și au nevoie de reforme.
Kazahstanul a fost creditat cu abilitatea de a naviga pe „cerul geopolitic” tot mai întunecat din 2022 - o misiune care i se potrivește lui Tokaev, fost ministru al Afacerilor Externe și adjunct al secretarului general al ONU.
Formal, Astana este un aliat al Rusiei, fiind și membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) bazată la Moscova, la fel ca și unul din membrii fondatori ai Uniunii Economice Eurasiatice care este dominată de Rusia, și din care mai fac parte țări ca Armenia, Belarus și Kîrgîzstan.
Când cancelarul german Olaf Scholz a vizitat Astana luna trecută pentru discuții cu liderii celor cinci state din Asia Centrală, Tokaev a stârnit mirare atunci când a spus că Rusia nu poate fi „învinsă militar” și i-a cerut lui Scholz și altor lideri mondiali să ia în considerare un plan de pace sprijinit de Brazilia și China pentru a încheia războiul din Ucraina.
Propunerea este respinsă vehement de Kiev, în timp ce Putin a numit China, Brazilia și India drept potențiali mediatori în eventualele discuții de pace cu Ucraina.
Dar întrebarea aprivind aderarea propriu-zisă la BRICS a devenit „un exercițiu de manifestare a suveranității”, potrivit lui Nargis Kassenova, directoarea programului pentru Asia Centrală a Universității Harvard.
Kassenova argumentează că atât Rusia, cât și China - celălalt partener important al țării - au încurajat ferm Astana să devină parte a grupului.
„Având Kazahstanul, o putere regională, ca membru al BRICS - ar crește greutatea organizației. Dar, în același timp, ar repoziționa Kazahstanul mai departe de Vest și mai aproape de susținătorii lumii „multipolare” sau care chiar pun la îndoială hegemonia Statelor Unite”, a spus ea pentru RFE/RL.
Iar această mișcare ar putea fi una prea controversată pentru o țară care preferă să mențină legături puternice și cu Vestul, și „nu are încă puterea și securitatea unor țări ca Brazilia, India, Africa de Sud sau Turcia”, a adăugat Kassenova, numind o altă țară care ia în considerare aderarea la BRICS.
Flirtul dintre UEE și Uzbekistan ia sfârșit
Pentru Kassenova, referințele repetate ale Kazahstanului la sistemul ONU servesc ca o „fundație normativă a actului său de echilibru diplomatic”.
Dar ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, și-a arătat nedumerirea față de poziția Kazahstanului în primul răspuns al Moscovei la acest subiect, subliniind rolul BRICS „ca forță a binelui” în țările central asiatice.
Lavrov a mai spus că cooperarea Kazahstanului cu ONU nu a fost afectată de alte organizații la care țara este membru, cum ar fi OTSC, UEE și Organizația de Cooperare de la Shanghai la care Rusia și China sunt membri.
Nu a afectat cooperarea nici apartenența Kazahstanului la Organizația Statelor Turcice (OTS), care „la inițiativa Turciei își consolidează legăturile și este în ascensiune”, a spus Lavrov.
OTS a fost o organizație simbolică înainte de 2022. De la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, OTS a fost fără îndoială „în ascensiune”.
Între timp, organizațiile axate pe Rusia, au devenit mai toxice, mai ales în contextul în care sancțiunile afectează mai mult Moscova și aliatul său Belarus decât UEE, ale cărei dispoziții fac ca circulația bunurilor să fie mult mai dificilă odată ce intră într-un stat membru precum Kazahstanul.
Decizia de a adera la acest bloc comercial a fost cândva și pe masa fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, care a ales legături mai strânse cu Rusia în detrimentul unui acord de asociere cu Uniunea Europeană, plantând astfel semințele mișcării de protest Euromaidan care a dus la căderea sa.
Lipsa Ucrainei din acest bloc i-a redus din potențial, iar pentru o lungă perioadă de timp s-a crezut că al șaselea membru al UEE ar urma să fie Uzbekistanul.
Președintele pro-business al țării, Șavkat Mirzioev a avut inițial o părere mult mai bună despre organizație decât predecesorul său Islam Karimov, care a condamnat-o ca o încercare de reformare a Uniunii Sovietice.
Dar Mirzioev a fost ferm convins că Uzbekistanul are nevoie de timp pentru a elimina barierele de comerț, iar demnitarul rus Valentina Matvienko a stânjenit Tașkentul atunci când după o vizită oficială a spus că „președintele Uzbekistanului a luat o decizie... procesul de aderare (la UEE - n.r.) nu va fi întârziat”.
Acum pare că decizia este una negativă, vicepreședintele parlamentului de la Tașkent, Akmal Saidov, anunțând decizia țării de a rămâne un stat observator după ce a studiat peste 1.000 de documente ale UEE.
„Vorbind despre colegii noștri kazahi, țara lor a avut parte de foarte puține beneficii din alinierea la UEE”, a adăugat Saidov.
Momentul acestor observații cu greu putea fi mai bun, venind chiar după ce autoritatea rusă de reglementare a siguranței alimentare, Rosselhoznadzor, a anunțat o interdicție pe importul unor produse alimentare - incluzând roșii, pepeni galbeni și grâu - din Kazahstan.
În timp ce Rosselhoznadzor a spus că decizia a fost luată din cauza eșecului Kazahstanului de a corecta deficiențele în materie de „siguranță fitosanitară”, presa străină care a relatat despre interdicție a legat-o de refuzul țării de a intra în BRICS.
Alișer Ilhamov, un analist politic uzbec și fondatorul companiei de cercetare Central Asia Due Diligence, argumentează că Uzbekistanul a făcut față unor presiuni rusești similare pentru refuzul său de a intra în UEE, despre care a spus că era cunoscut de Kremlin de ceva timp.
O manifestare a acestei presiuni ar putea fi decizia Rusiei de a se amesteca într-un incident care a avut loc luna trecută într-o sală de clasă uzbecă și a implicat limba rusă, a spus el.
Un alt semn ar fi apelul recent al unui deputat rus la impunerea regimului de vize pentru cetățenii uzbeci, care ar afecta milioane de lucrători migranți.
„Uzbekistanul este în continuare foarte dependent economic de Rusia, dar cu (războiul din) Ucraina și sancțiunile, UEE a devenit mult mai puțin atractivă”, a spus Ilhamov pentru RFE/RL.
„Dacă înainte Rusia era cea mai bună rută logistică către UE, acum această rută are anumite probleme, iar (Tașkentul - n.r.) caută noi coridoare de comerț”, a spus el.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
