Sondajul la ieșirea de la urne al Avangarde sugerează că Dan, candidat independent, a obținut 54,9%, iar Simion - 45,1%, în timp ce un sondaj al CURS îl dă câștigător pe Dan cu un scor de 54,1% la 45,9.
Rezultatele reflectă situația de la ora 19:00 și nu cuprind votul în diaspora.
„Azi a câștigat o comunitate de români care vrea o schimbare profundă, o cumunitate care vrea reducerea corupției, o comunitate care vreo o societate a dialogului, nu un mesaj al urii”, a spus Nicușor Dan la aflarea rezultatelor exit-poll, vorbindu-le susținătorilor la sediul său de campanie din București.
Numărătoarea voturilor abia a început, dar se așteaptă o numărătoare rapidă așa încât rezultatele preliminare pot fi cunoscute chiar înainte de miezul nopții de duminică.
După anunțarea datelor exit-poll, Simion a declarat și el că la unele secții de votare s-ar fi format cozi, iar alegătorii trebuie lăsați să-și exercite cu toții dreptul la vot.
El nu și-a recunoscut imediat înfrângerea, spunând: „Suntem câștigătorii clari ai acestor alegeri. Revendicăm victoria în numele poporului român”.
„Este victoria lui Călin Georgescu”, a mai spus Simion la sediul său de campanie din București.
Georgescu, câștigător al primului tur de scrutin al prezidențialelor din noiembrie trecut care au fost anulate pe baza suspiciunilor că a primit sprijin rusesc, nu a fost lăsat să candideze acum, făcând și obiectul unei anchete penale pentru crime de fascism și altele, așa încât nu a putut candida la alegerile repetate.
Simion, pe care Georgescu l-a sprijinit, a fost văzut ca un înlocuitor al său, cei doi venind împreună la vot și în primul tur, și în al doilea tur de scrutin al prezidențialelor de acum.
Ce-i desparte pe Dan și pe Simion
Și ultranaționalistul Simion, care este liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), și proeuropeanul Dan, care se află în al doilea mandat de primar al Bucureștiului, au candidat pe o platformă „anti-sistem”.
Ei au promis o schimbare pe fundalul unei imense nemulțumiri a alegătorilor față de partidele tradiționale, ca PSD și PNL, acuzate de corupție, incompetență, afundarea României în datorii și de jocuri politice pentru a se menține la putere.
Dar în timp ce Dan, un matematician de 55 de ani, vrea o țară „cinstită” alături de UE, nu în izolare, Simion, fost șef de galerie de fotbal, în vârstă de 38 de ani, a sugerat că va face mai degrabă invers.
Dacă Simion ar fi fost primul președinte de extremă dreapta al României, în caz că ar fi câștigat, Dan a fost descris drept primul potențial președinte „decent” al României.
Olimpic la matematică și cu studii la Paris, Dan se află la al doilea mandat de primar al capitalei României, despre care spune că, atunci când a preluat-o, era scufundată în datorii cum este acum întreaga țară. Dar a reușit după muncă grea să redea încrederea investitorilor în București și spune că tot așa va face și în cazul întregii țări.
Dan a intrat în politică la începutul anilor 2010, după un deceniu de activism civic, în care a luptat împotriva proiectelor imobiliare ilegale. A fondat Uniunea Salvați România (USR), partid de centru dreapta, de care s-a despărțit însă în 2017, când nu a fost de acord cu poziția USR de a sprijini căsătoriile de același sex, într-un referendum eșuat despre familia tradițională. A spus atunci că nu vrea să ia poziție într-o chestiune care dezbină societatea.
După ce și-a exprimat votul în orașul său natal, Făgăraș, Dan le-a spus jurnaliștilor că a votat pentru mulți oameni „tăcuți, cinstiți, muncitori, pe care nu i-a reprezentat nimeni până azi”. „Am votat pentru speranță, pentru un nou început pentru România (...)pentru o direcție europeană și o relație bună cu partenerii noștri și nu una izolată”, a spus Dan.
El promite să reia lupta împotriva corupției în România, vrea ca țara să rămână un membru de încredere al UE și NATO, spunând că sprijinul acordat de România Ucrainei împotriva agresiunii rusești este vital pentru propria ei securitate, dar și pentru securitatea Republicii Moldova.
Și-a câștigat în stânga Prutului un sprijin solid atât printre moldovenii cu cetățenie română, cât și printre liderii politici pro-europeni care văd în el un susținător ferm al candidaturii Republicii Moldova la aderarea la UE.
Chiar dacă au promis amândoi schimbarea, între Simion și Dan au existat diferențe izbitoare.
Un admirator al președintelui american Donald Trump și un eurosceptic, Simion a promis să pună „România pe primul loc” și să „restabilească demnitatea poporului român”.
El a criticat ceea ce numește „politicile absurde ale UE” și dorește să retragă sprijinul românesc acordat Ucrainei în războiul de agresiune purtat împotriva ei de Rusiei, iar în cazul Republicii Moldova a spus că ajutorul românesc trebuie „condiționat”.
În ultima săptămână de campanie, el a făcut mai multe declarații controversate, criticându-l, la Paris, pe președintele Emmanuel Macron, pentru politici prea liberale în Franța, iar acasă amenințându-și criticii, inclusiv jurnaliști, că va „face ceva cu ei”, „individual, nu în grup”.
Scorul său mare în primul tur de scrutin, când a obținut 41% din voturi, a speriat investitorii, perturbând bursa și ducând la o depreciere subită a leului, într-o Românie care se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE, care se poate împrumuta foarte greu și la costuri mari.
Simion a speriat și mai mult investitorii, susținând că ce vrea să facă după alegeri este să-l desemneze premier pe Georgescu, care amenințase între altele cu naționalizarea de întreprinderi cu capital străin.
În România, președintele deține puține puteri executive, dar desemnează primul ministru și are o influență semnificativă în politica externă și de apărare, inclusiv drept de veto la summiturile UE.
În actualele condiții însă, viitorul președinte al României beneficiază de posibilitatea de a-și începe mandatul în forță, având ocazia să numească un prim-ministru și șefii serviciilor secrete, care astăzi au conduceri interimare.
În timp ce o victorie a lui Simion ar fi văzută acolo cu mare îngrijorare, o victorie a lui Dan ar face ca UE să răsufle ușurată că nu s-a pomenit cu încă un lider în care nu poate avea încredere, după premierul ungar Viktor Orban și cel slovac Robert Fico.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
