Irina Cesic a împlinit un an pe 8 octombrie 1993. Patru zile mai târziu, ea a fost ucisă de glonțul unui „snaiper”, sau lunetist, pe străzile capitalei bosniace, Sarajevo.
„Deoarece Irina abia învățase să meargă, soția mea, Stana, o ținea de mână”, a declarat tatăl Irinei, Samir Cesic, pentru Europa Liberă (RFE/RL). „Nu am înțeles niciodată de ce cineva ar trage într-o țintă de 50-60 de centimetri – înălțimea unei fetițe de un an – în loc să tragă într-una mult mai mare, cum ar fi soția mea, care ar fi fost mai ușor de lovit.”
Timp de trei decenii, părinții Irinei au bănuit că fiica lor a fost ucisă doar pentru a provoca și mai multă durere și suferință.
În ultimele zile, durerea lor a fost reaprinsă de știrile din mass-media italiană despre o anchetă desfășurată la Milano cu privire la așa-numiții „lunetiști de weekend”.
Potrivit ziarelor italiene Il Giorno și La Repubblica, precum și agenției de știri ANSA, procurorii investighează afirmațiile potrivit cărora, în timpul războiului din Bosnia-Herțegovina din perioada 1992-1995, străini bogați au plătit „sume mari de bani” pentru a împușca civili în Sarajevo asediat – „din plăcere”.
Erau și liste de prețuri - fiind mai scump să tragi în copii.
Procuratura din Milano nu a răspuns la întrebările RFE/RL cu privire la stadiul actual al anchetei sau împotriva cui ar fi fost inițiată aceasta.
Un oraș olimpic sub focul lunetiștilor
Sarajevo a fost înconjurat de Armata Republicii Srpska (a sârbilor bosniaci) între 1992 și 1995. Cu o durată de 1.425 de zile, acesta a fost unul dintre cele mai lungi asedii ale unui oraș din istoria modernă a Europei.
Peste 1.600 de copii au fost uciși, iar 14.000 au fost răniți.
Fiecare al zecelea copil ucis în orașul care a găzduit Jocurile Olimpice din 1984 a fost împușcat de un lunetist, potrivit datelor furnizate de asociațiile victimelor și hotărârilor instanțelor ONU.
În ciuda acestui fapt, niciun lunetist nu a fost vreodată tras la răspundere personală – nici în fața tribunalelor bosniace, nici în fața celor internaționale.
În verdictele pronunțate împotriva celor mai înalți oficiali ai Republicii Srpska, Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (ICTY) al ONU a concluzionat că atacurile lunetiștilor aveau un singur obiectiv: „terorizarea civililor”.
Florence Hartmann, fostă purtătoare de cuvânt a procuraturii ICTY, a declarat pentru RFE/RL că instanța „era la curent” cu așa-numitele „expediții turistice ale morții”.
„Știam despre asta. Nu știam cum a fost organizată. Este extrem de important că a fost demarată o anchetă judiciară și că cei care au organizat-o sunt identificați”, a spus Hartmann.
„Vânătoare în Sarajevo”
Benjamina Karic, primărița sectorului Centar din Sarajevo, avea un an când a început războiul. După ce a vizionat premiera unui documentar numi Sarajevo Safari, în 2022, ea a depus o plângere penală la Parchetul General al Bosniei și, ulterior, la autoritățile italiene.
„Faptul că oamenii bogați veneau la Sarajevo în weekenduri pentru a ne ucide copiii este cel mai sumbru lucru pe care și-l poate imagina cineva”, a declarat Karic pentru RFE/RL.
Ea nu a primit niciun răspuns până la jumătatea anului 2025. În august, prin intermediul Ambasadei Italiei în Bosnia, a depus o plângere penală suplimentară cu noi informații furnizate de jurnalistul italian Ezio Gavazzeni.
Gavazzeni s-a interesat de caz și a contactat procurorii din Milano cu ajutorul fostului judecător Guido Salvini, dar nici el, nici Salvini nu au răspuns la întrebările RFE/RL.
„Tot ce s-a întâmplat în ultima vreme dă o rază de speranță că măcar o parte din dreptate va fi făcută”, a declarat Karic pentru RFE/RL.
„Civilii din Sarajevo au fost ținta lunetiștilor în timp ce mergeau să aducă acasă apă. Lunetiștii au tras asupra copiilor care se jucau în fața caselor lor, mergeau cu părinții, se întorceau de la școală sau se plimbau cu bicicletele”, a declarat judecătorul O-Gon Kwon când a dat citire verdictului împotriva lui Radovan Karadzic, președintele Republicii Srpska în timpul războiului, care a fost condamnat la închisoare pe viață în 2019.
În timpul procesului lui Dragomir Milosevic – comandantul Corpului Sarajevo-Romanija al Armatei Republicii Srpska, condamnat de ICTY la 29 de ani de închisoare în 2007 – pompierul american John Jordan a depus mărturie despre străini care au plătit pentru a veni la Sarajevo și a trage asupra civililor din pozițiile ocupate de forțele sârbe.
„Localnicii purtau anumite arme, iar când apărea un tip cu o armă mai potrivită pentru vânătoarea de mistreți în Pădurea Neagră [din Germania] decât pentru luptele urbane din Balcani – când îl vedeai mânuind-o și vedeai că nu se mișcă normal printre ruine, ca localnicii, era ușor să ghicești ce hram poartă”, a spus Jordan în februarie 2007.
Conform plângerii penale depuse la parchetul din Milano, ar fi existat o „listă de prețuri” pentru așa-numitul „Safari Sarajevo” destinat străinilor înstăriți, printre care americani, canadieni, ruși și italieni.
Copiii erau considerați țintele cele mai scumpe, urmați de femei, apoi de bărbați, în timp ce persoanele în vârstă puteau fi ucise gratuit, potrivit agenției de știri ANSA.
Mass-media italianărelatează că, în timpul războiului, serviciile de informații bosniace, pe baza modului în care a fost organizată operațiunea, au considerat că Serviciul de Securitate al Statului (SDB) din Serbia și fostul șef al serviciului secret sârb, Jovica Stanisic – condamnat ulterior la 15 ani de închisoare de către Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII) pentru crime de război – se aflau în spatele operațiunii.
„Verificarea acuzațiilor”
Dacă procurorii din Milano vor formula acuzații și vor dovedi vinovăția unor persoane concrete, acesta ar fi primul caz în care uciderea unor civili în Bosnia-Herțegovina de către lunetiști este adusă în fața instanței.
În mai 2021, Parchetul General al Bosniei a deschis un dosar împotriva mai multor persoane în urma difuzării unui videoclip -- a cărui autenticitate nu a putut fi confirmată de RFE/RL -- în care unul dintre lunetiștii Armatei Republicii Srpska se lăuda că „a nimerit pe cineva chiar în cap”.
„Pe 2 aprilie 2025, procuratura din Bosnia-Herțegovina a transferat cazul către procuratura [inferioară] din cantonul Sarajevo în legătură cu activitatea lunetiștilor din Sarajevo. Procurorul desemnat ia măsuri active pentru a verifica acuzațiile din raport”, a declarat Azra Bavcic, purtătoarea de cuvânt a procuraturii din cantonul Sarajevo, pentru RFE/RL.
Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii și Procuraturii din Bosnia-Herțegovina, peste 3.200 de cazuri de crime de război rămân nerezolvate în țară, dintre care peste 2.900 se află „în faza inițială”, ceea ce înseamnă că nu au fost identificați suspecți sau că crimele nu au fost investigate pe deplin.
Peste 150 de suspecți se află în prezent în afara Bosniei, în principal în Serbia și Croația. Croația și Serbia nu-și extrădează propriii cetățeni către alte țări, iar aceștia pot fi judecați numai în jurisdicțiile lor.
Enver Iseric, profesor de drept din Sarajevo, a declarat pentru RFE/RL că Parchetul General al Bosniei nu a urmărit penal nici măcar toate persoanele incluse pe așa-numita „listă A” furnizată de tribunalul ONU, „ceea ce ar fi trebuit să fie o prioritate”.
„De aceea niciun criminal de război bosniac nu a fost vreodată judecat pentru că a împușcat copii sau pentru că a plătit ca să vină în Bosnia să ucidă și să-și satisfacă instinctele animale. La treizeci de ani după război, sute de criminali de război încă umblă liberi, în timp ce victimele lor îi văd pe stradă.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
