Componența actualului Parlament a fost aleasă la 11 iulie 2021, într-un scrutin anticipat. Cetățenii au avut de ales atunci din 20 de partide, două blocuri electorale și un candidat independent. Rata de participare a fost de circa 52%.
În Parlament au intrat trei formațiuni: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a obținut 63 de mandate; Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), cu 32 de mandate și Partidul Șor – șase mandate. În cei 4 ani de activitate parlamentară, traseismul politic s-a menținut, deși la cote reduse față de anii trecuți. Și PAS, și BCS au pierdut deputați, unii declarându-se neafiliați, alții schimbându-și apartenența politică.
Cei mai mulți deputați aveau studii juridice (32) și economice (12) sau specialități inginerești (8) și filologice (4). Erau 41 de deputate și 60 de parlamentari, respectându-se cota minimă de 40% pentru fiecare gen.
Ce a reușit Parlamentul în 4 ani
În cei 4 ani de activitate, Parlamentul a adoptat 1.589 de acte, inclusiv 1.149 de legi și 440 de hotărâri. Un răspuns oferit Europei Libere de Parlament arată că în această perioadă au avut loc 172 de ședințe plenare, care au durat, în total, 1.085 de ore.
Fracțiunea majoritară, PAS, și principala de opoziție, BCS, au fost cele mai active – cu 768 și, respectiv, 205 inițiative legislative.
Majoritate versus opoziție
În Parlament au fost formate inițial trei fracțiuni: una majoritară – a PAS – și două de opoziție – BCS și Șor. La jumătatea activității Parlamentului, partidul oligarhului fugar Ilan Șor a fost declarat neconstituțional, într-un proces inițiat de guvernarea PAS, care a invocat că formațiunea reprezintă o amenințare la adresa statului de drept și a democrației. În consecință, parlamentarii lui Șor au devenit neafiliați. Însuși Șor a fost lipsit de mandatul de deputat, ceva mai devreme, după ce a fost condamnat în absență la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Observatorii procesului legislativ au consemnat că, la mai multe ședințe, s-a votat „în consens”. Majoritatea și opoziția au fost pe aceeași pagină în special în decizii legate de protecția socială, economie, educație și cooperare internațională.
În general, însă, cultura parlamentară a șchiopătat. Certurile și acuzațiile reciproce dintre majoritatea PAS și opoziție au putut fi observate frecvent. Opoziția a acuzat adesea că PAS a monopolizat procesul legislativ, blocându-i mai multe proiecte de legi.
Asociația Promo-LEX a constatat într-un raport că activitatea opoziției parlamentare nu este suficient de bine reglementată, recomandând ca regulamentul legislativului să fie „revizuit temeinic” în acest sens.
Restanțe în domeniul justiției
În afară de multitudinea de proiecte care au vizat domeniile economic, social și de aliniere la legislația europeană, Parlamentul de la Chișinău a adoptat și acte controversate, cum ar fi legea amnistiei, care a dus la eliberarea unor condamnați pe viață pentru infracțiuni deosebit de grave.
Principala restanță ține de domeniul justiției, după cum a recunoscut, la final de mandat, într-un interviu la Radio Moldova, spicherul Igor Grosu.
Potrivit unei analize a Centrului de Resurse Juridice din Moldova, printre restanțele cele mai mari în justiție și lupta împotriva corupției se numără instabilitatea de la vârful instituțiilor anticorupție, sistemul disciplinar ineficient și decuplarea formală a CNA de Procuratura Anticorupție.
Probleme cu transparența decizională
Un raport al Promo-LEX arată că, încă din primul an de activitate, Parlamentul nu a reușit să asigure pe deplin transparență, doar pentru 20% din proiecte fiind organizate audieri și dezbateri publice. Experții mai observau că proiectele elaborate de deputați erau de o calitatea inferioară față de cele venite de la Guvern.
O cercetare similară, pentru anii 2023-2024, constata o rată de nici 16% a consultărilor publice, față de aproape 18%, în cel de-al doilea an de mandat.
Ședințe până-n noapte și votare pe bandă rulantă
Actualul Parlament s-a remarcat și prin ședințe când numeroase proiecte apăreau ad-hoc pe ordinea de zi. Unele ședințe plenare au durat și până pe la miezul nopții. Una notabilă a fost chiar ultima din acest mandat, de pe 10 iulie, care a durat aproape 7 ore și când, în absența opoziției care a părăsit sala, au fost examinate și adoptate aproape 80 de proiecte.
Observatorii de la Promo-LEX au constatat că cele mai lungi dezbateri la acea ședință au durat 22 de minute, iar pentru 54 de proiecte timpul a fost de până la 2 minute.
Deputata Olesea Stamate, exclusă din PAS după scandalul legat de amnistie, a spus că, în cazul a 90% din proiectele votate, deputații care ridicau mâna nu ar fi putut spune despre ce au fost ele.
Pe de altă parte, spicherul Igor Grosu a declarat într-un interviu la postul public de radio că „la aprobarea legilor noi stăm mai bine și viteza a fost destul de bună”, dar că aplicarea legilor rămâne problematică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
