Care este principala schimbare
Proiectul de lege, care a fost deja aprobat în prima lectură, trebuie să înlocuiască Legea securității naționale din 1995, pe care președinta Sandu și aliații ei din Parlament o consideră „învechită și incompatibilă cu actualul context de securitate”.
Astăzi autoritățile trebuie să poată riposta rapid unor amenințări ca operațiunile de dezinformare și manipulare proprii războiului hibrid rusesc, după cum a spus Europei Libere autorul principal al legii, deputatul PAS Andrian Cheptonar.
Așa încât șefa statului are nevoie de mai multe pârghii pentru a-și putea exercita rolul de comandant suprem al forțelor armate, prin intermediul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), pe care îl conduce.
În condițiile legii vechi, consiliul, din care fac parte din oficiu membri ai Guvernului și conducerea Parlamentului, dar și oameni ai Președinției, poate adopta doar recomandări, în mod colegial, pentru alte instituții ale statului.
În avizul său din 24 iunie, în care a spus că susține „de principiu” proiectul de lege, Guvernul a atras atenția asupra acestor prevederi și a insistat ca din CSS să facă parte și ministrul Justiției.
Proiectul de lege nou pregătit de majoritatea parlamentară prevede, în esență, că CSS va putea lua decizii pe care alte instituții ale statului vor fi obligate să le pună în practică. Cei care vor refuza, vor putea fi pedepsiți, inclusiv cu până la 2 ani de închisoare, datorită unor schimbări introduse de același proiect de lege în Codul Penal.
Executivul a atenționat că aceste prevederi sunt ambigue și nu determină clar cine va stabili dacă hotărârile CSS vor viza domeniul securității naționale și nici cum vor putea fi trase la răspundere persoanele care nu le execută.
Guvernul a mai spus că pedeapsa cu închisoarea ar trebui retrasă din proiect și să fie introdusă în Codul Penal, singura lege care definește infracțiunile și stabilește sancțiunile pentru acestea.
O altă schimbare presupune că membrii CSS vor putea avea acces și la informații și date clasificate.
Ce probleme vede opoziția
Pe scurt – faptul că șefa statului și-ar revendica împuterniciri prea mari în zona puterii executive, într-un sistem de guvernare parlamentar, cum este cel din R. Moldova.
Deputatul socialist Adrian Albu a spus Europei Libere că inițiativa legislativă este „autoritară”, iar formațiunea din care face parte, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), va ataca legea la Curtea Constituțională, odată ce va fi adoptată în lectură finală.
Despre CSS, Albu crede că legea nouă îl va transforma în „organ executiv” - un lucru „inadmisibil”. În opinia lui, CSS trebuie să rămână în forma actuală de organ consultativ, cu membri numiți din oficiu, adică fără membri suplimentari care să fie numiți de Președinție.
Cum răspund susținătorii schimbării
După Andrian Cheptonar de la PAS, CSS rămâne un organ colegial, iar șefa statului nu va avea ultimul cuvânt. Deciziile CSS, chiar dacă devin obligatorii, vor putea fi contestate în instanță, ca acte administrative.
Expertul în securitate al comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru, este de acord cu autorii inițiativei legislative că șefa statului trebuie să aibă pârghii pentru a-și exercita atribuțiile în domeniul securității pe care i le dă Constituția.
„Avem un președinte ales de popor, ceea ce-l face un jucător activ, cu anumite atribuții scrise în Constituție, dar pe care nu prea are cum să le realizeze acum”, a spus Europei Libere Curăraru.
Explicând și el nevoia unei noi legi, care să facă obligatorii deciziile CSS, spicherul Igor Grosu a dat jurnaliștilor un exemplu concret, din timpul ultimelor alegeri prezidențiale, când autoritățile au spus că Rusia ar fi încercat să deturneze rezultatul votului.
„Discutăm ore întregi la aceste ședințe, constatăm că cineva a stat parcat în expectativă când schema rusească de cumpărare a voturilor lucra la maximum la alegerile din 2024, emitem recomandări și după asta nu se întâmplă nimic”, a spus Grosu pe 12 iunie, la aprobarea proiectului în prima lectură.
Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică a anunțat că inițiativa va fi supusă consultărilor publice pe 30 iunie.
De ce apare inițiativa legislativă acum
Criticii proiectului de lege mai spun că el face parte dintr-o serie de modificări legislative pe care majoritatea parlamentară PAS s-ar grăbi să le facă în domeniile securității și informațional înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Dacă PAS pierde majoritatea la alegeri, noua legislație va garanta că șefa statului poate lua mai departe măsuri pentru a limita influența rusească, chiar dacă nu se va mai putea sprijini neapărat pe un guvern sută la sută loial.
- Citește și: PAS rescrie Codul Audiovizualului înainte de alegeri. Îndreaptă ceea ce stricase la început de mandat
În aceeași zi cu votul în prima lectură pentru proiectul noii Legi a securității naționale, deputații PAS au aprobat și o decizie prin care Centrul pentru Comunicarea Strategică și Combatere a Dezinformării trece sub controlul Președinției, care va putea numi și demite conducerea acestuia.
Creat la inițiativa Maiei Sandu în 2023, centrul are ca scop să ajute și să coordoneze instituțiile statului în acțiuni de combatere a dezinformării și narațiunilor propagandei ruse, care apar în spațiul informațional moldovenesc. Instituția a fost deseori criticată pentru lipsa de transparență.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
