Astfel, persoanele care vor oferi unui alegător bani, bunuri sau servicii pentru a-l determina să voteze sau să nu voteze riscă de la 2 la 6 ani închisoare, cu amendă de la 37.500 de lei până la 57.500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la 5 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda ajunge până la 400.000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Pedepsele vor fi și mai mari dacă astfel de acțiuni vor fi săvârșite „în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale”: de la 7 la 15 ani, cu amendă de până la 117.500 de lei și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de la 5 la 10 ani – pentru persoanele fizice și amendă de până la un milion de lei – pentru cele juridice.
Sancțiuni asemănătoare vor fi și pentru finanțarea ilegală a partidelor, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum „din partea unui grup criminal organizat, de la un stat străin, o organizație străină sau o entitate anticonstituțională”.
Falsificarea rezultatelor votării se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 7 ani, amendă de până la 117.500 de lei și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de la 2 la 7 ani.
Vor primi amenzi și reprezentanții organizațiilor necomerciale, sindicatelor, patronatelor și cultelor religioase care fac agitație electorală, inclusiv în lăcașele de cult.
Dosarele de corupție electorală ar urma să fie examinate „cu prioritate”. Ședințele de judecată ar trebuie să fie planificate consecutiv, pentru ca procesul să nu fie tergiversat.
De asemenea, Comisia Electorală Centrală va putea lipsi de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 6 luni până la 4 ani partidele care comit repetat încălcări financiar-electorale.
După alegerile prezidențiale și referendumul din toamna anului 2024, autoritățile au spus că s-au ciocnit cu un fenomen de corupere a alegătorilor de o amploare fără precedent.
Peste 6.000 de persoane au fost amendate în decurs de jumătate de an pentru că au primit bani sau alte favoruri pentru votul lor, în total fiind cercetate peste 140.000. Legislația în vigoare prevede amenzi între 25.000 și 37.500 de lei pentru corupere electorală pasivă, adică primirea așa-numitor „pomeni electorale”, ca bani, bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje în schimbul votului.
Coruperea electorală activă este pedepsită penal. În decembrie 2024, procurorul general, Ion Munteanu, anunțase că procurorii instrumentează 84 de cauze de acest fel.
Tot atunci, Serviciul de Informații și Securitate a prezentat un raport, potrivit căruia autoritățile ruse ar fi creat un centru de comandă la Moscova pentru a submina procesul electoral din R. Moldova. Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi fost desemnat lider al acestui grup, având la dispoziție resurse financiare, logistice și tehnice oferite de Rusia pentru a influența rezultatele scrutinelor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
