Blazuj, Bosnia-Herțegovina -- După ce au ajuns mai întâi cu avionul din China în Serbia și apoi au luat autobuzul până în Bosnia-Herțegovina, doi tineri chinezi încearcă să intre în Uniunea Europeană prin Croația.
Yong și Chen au mers de-a lungul așa-numitei rute balcanice a migrației, alăturându-se miilor de solicitanți de azil din Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Africa care fug de război, sărăcie și represiune, în speranța unei vieți mai bune în UE.
Ei fac parte, de asemenea, dintr-un grup tot mai numeros de cetățeni chinezi care încearcă să profite de intrarea fără viză în Serbia și Bosnia-Herțegovina pentru a pătrunde apoi în UE și a solicita azil în Europa de Vest.
În acest articol, Europa Liberă (RFE/RL) folosește pseudonime pentru Yong și Chen și nu dezvăluie anumite detalii despre cei doi bărbați, ambii în vârstă de aproximativ 20 de ani.
Ei au vorbit cu jurnaliștii RFE/RL în tabăra de migranți Blazuj, situată lângă capitala bosniacă, Sarajevo, unde s-au întâlnit după ce au ajuns separat din China.
Yong este originar din provincia Henan din China, unde a lucrat ca livrator de mâncare. Chen era bucătar într-un restaurant din provincia Jiangsu.
Yong a declarat RFE/RL că dorește să plece într-o țară din UE, dar nu mai are bani și nu știe cum să traverseze în siguranță granița cu Croația, membră a UE din 2013.
„S-ar putea să rămân aici și să-mi găsesc un loc de muncă, să câștig niște bani”, spune el. „Poate o să caut de lucru într-un magazin, aș putea lucra ca vânzător.”
Fug de supraveghere și de șomajul tot mai ridicat
Conform datelor furnizate de Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră, și Garda de Coastă, 482 de cetățeni chinezi au fost prinși traversând ilegal ruta balcanică în primele nouă luni ale anului 2025.
Este probabil ca acest număr să crească până la sfârșitul anului, având în vedere faptul că în ultimele luni au fost oprite patru grupuri cu un total de peste 50 de cetățeni chinezi.
Unele dintre aceste traversări au fost mortale. Un cetățean chinez s-a înecat în octombrie, când o barcă plină cu emigranți s-a răsturnat după ce a încercat să traverseze Dunărea între Serbia și Croația. Alți patru cetățeni chinezi care erau în barcă au supraviețuit.
Peste 1 milion de cetățeni chinezi au solicitat azil în străinătate între 2012 și 2024, potrivit datelor Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), în parte din cauza supravegherii și cenzurii crescânde de la venirea la putere, în 2012, a liderului chinez Xi Jinping, precum și a ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor și a stagnării salariilor din ultimii ani.
În această perioadă, comunitățile de chinezi din diaspora au crescut, inclusiv în metropole precum Amsterdam, Bangkok, Dubai și Tokyo, mulți dintre noii veniți mergând acolo legal. Însă mulți dintre cei proveniți din pătura mai săracă a societății, care nu au fondurile sau calificările necesare pentru a emigra oficial, au căutat alte modalități de a părăsi țara.
Unii dintre noii emigranți chinezi au încercat să intre în Statele Unite prin coridorul de migrație care leagă America de Sud și America Centrală de granița sudică a SUA. Un număr mic, dar în creștere, s-a îndreptat spre Europa prin Balcani.
Laura Harth, de la organizația internațională pentru drepturile omului Safeguard Defenders, declară pentru RFE/RL că ruta balcanică pentru cetățenii chinezi este „o cale provizorie pentru cei care încearcă să ajungă în Europa prin căi de migrație ilegale, în special cu implicarea periculoasă a rețelelor de trafic de persoane”.
Cum ajung migranții chinezi în Balcani?
Yong și Chen nu prea vor să ofere detalii despre viața lor din China, de teamă că ei sau familiile lor ar putea fi identificați de autoritățile de acasă și ar putea suferi repercusiuni.
Ambii bărbați susțin că și-au pierdut pașapoartele, dar au declarat că nu doresc ajutorul ambasadelor chineze și că, în schimb, așteaptă asistență din partea Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).
Ambasadele Chinei din Belgrad și Sarajevo nu au răspuns întrebărilor RFE/RL cu privire la cetățenii chinezi care utilizează ruta balcanică.
Deși unele încercări de trecere a frontierei spre UE sunt făcute din Serbia, unde cetățenii chinezi pot rămâne fără viză timp de 30 de zile, sunt mai des întâlnite situațiile când aceștia să încerce să intre în UE din Bosnia-Herțegovina, care permite șederi de 90 de zile fără viză și are o frontieră mult mai lungă cu Croația.
În Croația, 454 de cetățeni chinezi au solicitat azil internațional în 2024 și 377 în primele nouă luni ale anului 2025.
„Toți au sosit din Bosnia-Herțegovina și Serbia, abuzând de regimul fără vize din aceste țări”, a declarat pentru RFE/RL un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne al Croației.
Numărul exact al cetățenilor chinezi de pe ruta balcanică nu este cunoscut. Se cunoaște doar numărul celor prinși trecând ilegal granița, adesea cu ajutorul rețelor de traficanți.
Ministerul Securității din Bosnia-Herțegovina a declarat pentru RFE/RL că numărul cetățenilor chinezi prinși la trecerea ilegală a frontierei a crescut dramatic în ultimii doi ani, de la doar două persoane în 2023 la 151 în 2024.
Puțini migranți chinezi cer azil în Bosnia-Herțegovina: statisticile oficiale arată că asta au făcut doar trei chinezi, din totalul de 21.489 de migranți care au intrat în țară în 2024.
Ministerul de Interne al Serbiei nu a răspuns la întrebarea RFE/RL cu privire la numărul de cetățeni chinezi care au trecut ilegal granița în 2025, dar a declarat că a primit cereri de azil de la opt cetățeni chinezi în 2023, trei în 2024 și cinci până în septembrie 2025.
Nikola Kovacevic, de la Centrul pentru Cercetare și Dezvoltare Socială (IDEAS), o organizație neguvernamentală cu sediul la Belgrad, spune că nu mai este neobișnuit să vezi chinezi în țară, fie că sunt turiști, muncitori sau emigranți care doresc să ajungă în vestul continentului.
„Sunt doar câteva persoane, dar înainte nu era niciuna”, a declarat Kovacevic pentru RFE/RL.
Statisticile autorităților sârbe arată că 27 de cetățeni chinezi au primit ordine de expulzare din țară în 2024, motivul cel mai frecvent fiind trecerea ilegală a frontierei – în 72,8% din cazuri.
Rados Djurovic, de la Centrul pentru Protecția și Asistența Solicitanților de Azil din Belgrad, a declarat pentru RFE/RL că organizația sa lucrează cu peste 2.500 de persoane pe an, dar doar câteva dintre aceste cazuri implică cetățeni chinezi.
„Asta nu înseamnă că aceste persoane nu sunt prezente. Dacă totul merge bine, însă, ei nu au nevoie să ne contacteze”, a spus el.
O rută în schimbare privind migrația prin Balcani
Ruta balcanică a fost utilizată de un număr record de migranți în momentul culminant al crizei refugiaților din Europa, în 2015, și a rămas de atunci una dintre principalele căi de migrație către continent.
Locurile specifice de trecere ilegală a frontierelor se schimbă, dar se poate spune că ruta a consolidat și mai multe grupuri de traficanți care aduc migranți în UE.
„Am observat că grupurile criminale sosesc împreună cu emigranții”, a declarat pentru RFE/RL Samir Avdibegovic de la Vaša Prava, o organizație neguvernamentală care a semnat recent un contract cu Ministerul Securității din Bosnia pentru a oferi asistență juridică migranților.
Un caz notabil a fost cel al lui Zhang Yong, un chinez în vârstă de 42 de ani, condamnat pe 15 octombrie pentru organizarea traficului de femei și forțarea acestora să se prostitueze.
Potrivit procurorilor bosniaci, Zhang a „activat” așa în orașele Mostar, Sarajevo, Doboj și Banja Luka și le-a transportat personal pe femei din Serbia, unde acestea sosiseră din China.
Ruta migranților din Balcani a fost menționată și într-o declarație Europol din ianuarie, care anunța destructurarea unei rețele criminale sofisticate din China care trafichează femei din regiune în UE în scopul „exploatării sexuale”.
În timpul raidurilor făcute în Spania – la Barcelona, Madrid și Toledo - precum și în Croația – la Zagreb - au fost arestate 30 de persoane, printre care și presupușii lideri ai rețelei criminale.
Criminalitatea de-a lungul acestei rute a fost unul dintre motivele pentru care Marea Britanie a impus sancțiuni împotriva unui grup de organizații criminale din Balcani în luna octombrie, vizând falsificatori de pașapoarte și o rețea financiară care furniza echipamente pentru ambarcațiuni mici, destinate transportului migranților.
Guvernul de la Londra a trimis pentru prima dată ofițeri britanici de securitate la frontieră în Balcani pentru a destructura rețelele care se ocupă cu traficul de migranți către Marea Britanie.
Frontex a trimis, de asemenea, peste 100 de ofițeri de-a lungul frontierelor Bosniei-Herțegovina în acest an.
Măsurile sporite de securitate la frontieră în Balcani au dus la o scădere a numărului total de migranți.
Frontex a declarat pentru RFE/RL că, până în prezent, în 2025 s-a înregistrat o scădere de 47% a trecerilor ilegale ale frontierei față de anul trecut.
Comisarul UE pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, a afirmat că numărul total al trecerilor ilegale ale frontierei a scăzut cu 90% în ultimii trei ani.
Dar în ciuda scăderii generale a numărului de migranți care călătoresc pe ruta balcanică, numărul cetățenilor chinezi pare să fie în creștere.
„Declinul economic din China, scăderea mobilității sociale și imposibilitatea aproape totală de a solicita protecție juridică pentru probleme curente, cum ar fi confiscarea ilegală a terenurilor, neplata salariilor și corupția funcționarilor”, îi determină pe oameni să plece în străinătate, a declarat Laura Harth, de la Safeguard Defenders.
Articol scris de Reid Standish pe baza relatărilor Ljudmilei Cvetkovic, din Serbia, și Melihei Kesmer, din Bosnia-Herzegovina. Predrag Zvijerac a contribuit la acest articol.
Traducere preluată de la Europa Liberă România.
