Pe de altă parte, sondajele arată că majoritatea rușilor manifestă un interes și o simpatie sinceră față de China și tot ce este chinezesc, fără să se aștepte la surprize neplăcute, spre deosebire de ceea ce propaganda rusă numește „Occidentul ostil și lipsit de spiritualitate”.
Autoritățile ruse trâmbițează începutul unei „epoci de aur” în relațiile cu Republica Populară Chineză (RPC), cea care, de fapt, a luat partea Kremlinului în războiul cu Ucraina. Propaganda oficială chineză susține, de asemenea, în orice chip, teza unei cooperări strânse cu Rusia.
La ultima întâlnire personală dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping, care a avut loc în Mongolia, la inițiativa Beijingului, în septembrie, liderul chinez a subliniat că dorește să consolideze cooperarea politică cu Moscova și să „elimine împreună obstacolele externe”. Putin, la rândul său, a remarcat că Rusia și China au astăzi „multe lucruri în comun”, iar popoarele lor „sunt unite prin tradiții îndelungate de prietenie și sprijin reciproc”.
Viitorul economiei rusești - care stagnează și este deja puternic afectată de povara unui război de aproape patru ani - depinde acum în mod esențial de China. Xi Jinping i-a acordat lui Putin un sprijin important împotriva sancțiunilor occidentale, nu numai în politica internațională, ci și înlocuind cu bunuri chinezești, pe rafturile magazinelor din Rusia, toate produsele de consum occidentale pe care rușii nu le mai pot cumpăra din cauza sancțiunilor. În plus, China rămâne cel mai mare cumpărător de resurse energetice din Rusia.
Atmosfera oficială a zâmbetelor mutuale nesfârșite, a laudelor și a promisiunilor importante ce domină relațiile dintre Beijing și Moscova nu putea să nu se răsfrângă asupra stării de spirit a cetățeanului de rând din Rusia. Astăzi, în societatea rusă a apărut o adevărată modă pentru tot ce este chinezesc – studiul limbii chineze, filmele, arta și cultura pop chinezească, precum și excursiile turistice și vacanțele în RPC. Mașinile chinezești au devenit o prezență obișnuită pe străzile orașelor din Rusia. Familiile elitei ruse angajează bone chineze pentru copii, iar muzeele și sălile de concert din Moscova și Sankt Petersburg promovează activ expoziții și spectacole chinezești.
Acest lucru se observă și în sondajele sociologice. Centrul Național de Studiere a Opiniei Publice (VTsIOM), strâns legat de Kremlin, a raportat acum un an și jumătate că șapte din zece ruși caracterizează relațiile dintre cele două țări ca fiind prietenoase și de bună vecinătate (72%), ceea ce reprezintă un maxim pentru toată perioada de observare. 76% dintre respondenți consideră că China a reușit să înlocuiască complet (18%) sau într-o oarecare măsură (58%) Occidentul ca partener economic al Rusiei și să compenseze sancțiunile occidentale.
Centrul Levada, perceput ca fiind mai independent, prezintă aceleași date, pe baza rezultatelor propriului sondaj „Imaginea Chinei în opinia publică rusă”, realizat la sfârșitul anului 2024. Potrivit autorilor studiului, atitudinea pozitivă față de China în rândul rușilor bate astăzi toate recordurile, în timp ce atitudinea față de țările occidentale se află la minime istorice. Dacă acum douăzeci de ani doar o cincime dintre ruși considerau că China poate fi inclusă printre marile puteri, astăzi două treimi dintre respondenții Centrului Levada sunt de aceeași părere.
La întrebarea ce asocieri le trezește China, un sfert din respondenți au menționat: telefoane, mașini, electrocasnice, îmbrăcăminte, mărcile comerciale Xiaomi, Huawei, Haval sau magazinul online AliExpress. Un alt sfert din respondenții Centrului Levada au menționat diverse aspecte ale culturii chineze: bucătăria și medicina chineză, istoria, ceremoniile de ceai, serialele și limba chineză.
Respondenții mai în vârstă au vorbit cu căldură despre chinezi ca purtători ai „valorilor tradiționale” – spre deosebire de ceea ce au numit „Occidentul lipsit de spiritualitate”. Mulți sunt interesați de vacanțe în China și de cumpărături – până la sfârșitul anului 2024, peste 6% dintre cetățenii ruși chestionați (și aproape jumătate dintre locuitorii din Orientul Îndepărtat al Rusiei) au vizitat deja această țară.
Concluzia generală a sociologilor este următoarea: în zilele noastre, China este percepută în mare măsură de opinia publică rusă ca o contrapondere la Occident, un fel de „anti-America”. Iar „întoarcerea către China”, promovată oficial, este percepută ca un element important al politicii lui Vladimir Putin – și, prin urmare, reproduce atitudinea față de președinte. O situație similară se observă și în privința SUA, față de care rușii cu viziuni anti-Kremlin au o atitudine incomparabil mai bună decât susținătorii puterii.
La întrebarea directă dacă China reprezintă o amenințare pentru Rusia, doar unul din cinci respondenți ai sondajului Centrului Levada a răspuns afirmativ, majoritatea (72%) nefiind de aceeași părere. Cu toate acestea, mulți respondenți au menționat că, dacă Rusia nu va reuși să-și dezvolte propria producție și tehnologie și să restabilească relațiile cu țările occidentale, există riscul ca țara să „devină vasalul Beijingului”, după care acesta va putea „să ne dicteze condițiile sale și să ne închidă prăvălia în orice moment, așa cum au făcut America și Europa”.
Potrivit statisticilor serviciului rus de căutare a locurilor de muncă bine plătite SuperJob, limba chineză ocupă locul patru în topul celor mai populare limbi străine pe care locuitorii Rusiei doresc să le învețe. Aceasta le devansează rapid pe cele trei limbi care ocupă în prezent primele trei locuri: engleza, spaniola și germana. Un număr din ce în ce mai mare de ruși consideră că persoanele care cunosc limba chineză au perspective mult mai bune.
Astfel, în ultimul an, cererea de specialiști cu cunoștințe de limba chineză a crescut de peste 2,1 ori în Rusia. Conform datelor SuperJob, cunoașterea limbii chineze la nivel conversațional sau fluent crește salariul mediu al unui specialist cu 18-20%.
La Moscova, numărul tinerilor care doresc să învețe limba chineză în puținele școli secundare de stat care oferă această posibilitate este astăzi foarte mare, iar dialectul mandarin al limbii chineze a devenit deja o materie principală nu numai în universitățile cu profil lingvistic, ci chiar și în unele colegii tehnice.
Mașinile chinezești, care au invadat practic orașele rusești, sunt, de asemenea, un semn tot mai vizibil al pătrunderii adânci a Chinei în Rusia și al modului în care aceasta acaparează nișele de piață eliberate după începerea războiului din Ucraina. Potrivit datelor companiei de consultanță „Autostat”, numai anul trecut s-au vândut peste 900 de mii de astfel de mașini, în timp ce în 2021, înainte de război, cumpărătorii din Rusia au achiziționat doar 115 mii de mașini chinezești.
- Te-ar putea interesa și: Donald Trump încheie un armistițiu comercial cu Xi Jinping, dar competiția dintre superputeri continuă
La începutul anului trecut, Vladimir Putin a declarat anii 2024 și 2025 „ani ai culturii ruso-chineze”. După cum a remarcat publicația „Meduza”, încă din 2024, cultura chineză a devenit neobișnuit de prezentă în Rusia. Muzeele expuneau artă chineză, festivalurile de teatru prezentau piese chinezești, pe platformele de streaming erau difuzate seriale produse în RPC, iar romanele și povestirile fantasy chinezești s-au dovedit a fi un succes de vânzări în librării.
Autorii articolului au remarcat că toate acestea erau, fără îndoială, determinate de interesul sincer al rușilor. Dar acest interes s-a dovedit a fi, în mare măsură, o consecință directă a agendei politice oficiale a Kremlinului, răspunzând tendințelor celor mai recente ale ideologiilor de stat rusești.
La sfârșitul lunii ianuarie 2024, primăria Moscovei a împodobit pentru prima oară centrul orașului într-un stil caracteristic sărbătoririi Anului Nou chinezesc, ornamentând străzile pietonale cu lanterne roșii și instalând în apropierea Pieței Roșii figura uriașă a unui panda care îmbrățișa bradul de Crăciun. În metroul din Moscova au apărut trenuri decorate în stil chinezesc și hărți ale liniilor de metrou în limba chineză.
Pe panourile publicitare din orașe și pe canalele de televiziune rusești apar acum frecvent diverse citate ale lui Xi Jinping, în special cele referitoare la „prietenia cu Rusia” și la construirea unei „lumi multipolare” (de genul „supa e gustoasă dacă amesteci ingrediente diferite”). În aproape toate orașele din Rusia au început să apară restaurante chinezești, deși acum 10-15 ani erau foarte puține.
La începutul anului 2025, pe ecranele din Rusia a apărut mult-promovatul blockbuster „”Mătasea roșie”, un film ruso-chinez despre comuniștii chinezi și agenții secreți sovietici, care luptă împreună împotriva sabotorilor-asasini japonezi, naționaliștilor chinezi și a bandiților-honghuzi și, bineînțeles, „patronii lor anglo-saxoni” pe magistrala Transsiberiană în 1927. Filmul a fost realizat cu sprijinul Fondului de Stat pentru Cinematografie și al Ministerului Culturii din Rusia, care l-a numit în prealabil „cel mai așteptat film al anului 2025”. A fost deja anunțată și continuarea sa, intitulată „Mătasea neagră”. Dar, în ciuda faptului că au participat mulți actori ruși de renume și că a beneficiat de o campanie publicitară finanțată de stat, „Mătasea roșie” a fost un eșec la box-office.
În același timp, după cum s-a dovedit recent, RPC desfășoară astăzi în Federația Rusă activități de cea mai diversă natură, și nu numai prietenoase – inclusiv, desigur, activități de spionaj. De exemplu, pe 9 iunie, publicația americană The New York Times (NYT) a publicat o amplă investigație în care se afirmă că, în ciuda asigurărilor oficiale de prietenie și apropiere politico-ideologică, în documentele interne ale FSB-ului rus, China este clar desemnată ca „dușman periculos”.
NYT, referindu-se la un memorandum secret rusesc, transmis de grupul de hackeri Ares Leaks, scria că o divizie secretă a FSB, care nu fusese menționată public până atunci, a avertizat de mai multe ori Kremlinul cu privire la amenințările grave venite din partea Beijingului. Judecând după documentul de opt pagini scurs de la Lubeanka (sediul central al FSB), RPC elaborează planuri strategice vădit agresive în ceea ce privește Rusia.
- Citește și: Rusia ar putea să interzică WhatsApp. Kremlinul pregătește terenul pentru „mesageria națională” MAX
În cursul verii, The New York Times a intrat în posesia unui alt document intern al FSB, din care reiese că serviciul de contrainformații rus monitorizează și analizează mii de mesaje din aplicația de mesagerie chineză WeChat pentru a identifica sute de spioni chinezi, inclusiv cei care lucrează pe teritoriul Rusiei, și toate persoanele care mențin contactul cu aceștia.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
