Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lisak, a spus că atacul de la Dnipro din 16 aprilie, în care alte 28 de persoane au fost rănite, a avut loc seara târziu. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a spus că dronele au cauzat mai multe incendii.
Atacurile aeriene rusești în Ucraina s-au intensificat în ciuda apelurilor președintelui american Donald Trump la o încetare a focului și oprirea războiului.
Miercuri dimineață, bombe ghidate au lovit Hersonul, iar autoritățile locale spun că, atunci când echipele de salvare au ajuns la fața locului, forțele ruse au deschis foc de artilerie.
„Aceasta este o tactică deliberată a Rusiei de a împiedica salvarea răniților și de a face rău medicilor, salvatorilor și polițiștilor”, a spus guvernatorul regiunii, Oleksandr Prokudin. Atacul a avariat o sală de sport, un supermarket, clădiri rezidențiale și vehicule civile, a mai spus oficialul.
Loviturile de miercuri au urma atacului devastator din duminica precedentă, pe 13 aprilie, la Sumî, unde două rachete balistice rusești au ucis cel puțin 35 de oameni și au rănit peste 100 în centrul orașului, unde locuitorii ieșiseră la plimbare de Florii. Armata rusă a susținut că ținta a fost o reuniune a unor ofițeri superiori ucraineni, dar nu a prezentat dovezi.
Într-un atac asemănător, pe 4 aprilie, o rachetă balistică rusească a ucis 20 de oameni, inclusiv 9 copii, la Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. În ambele cazuri, autoritățile ucrainene au spus că rachetele rusești au folosit muniție cu dispersie pentru a acoperi o suprafață mare.
Schimbare de abordare în negocierile de pace
Luna trecută, administrația Trump a mediat armistițiu pe 30 de zile între Moscova și Kiev în ceea ce privește atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice. Cele două părți nu s-au înțeles însă asupra datei de la care începea pauza și s-au acuzat apoi de încălcări zilnice.
De asemenea, Moscova a refuzat practic să accepte o încetare completă a focului, propusă de președintele american și susținută de Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a condiționat armistițiul de oprirea mobilizării ucrainene și a livrărilor de arme din Occident. Cererea a fost respinsă de Ucraina care consideră că armata rusă se pregătește de o nouă ofensivă.
Dacă până acum, SUA nu au inclus și puterile europene în convorbirile lor cu Rusia privind Ucraina, pe 17 aprilie secretarul de stat american Marco Rubio și emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, au mers la Paris pentru „discuții cu omologii europeni în vederea promovării obiectivului președintelui Trump de a pune capăt războiului Rusia-Ucraina și de a opri vărsarea de sânge”, după cum preciza un comunicat.
Rubio va pune în discuție și „modalități de a promova interesele comune în regiune”, a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce.
Cei doi oficial americani se vor întâlni inclusiv cu președintele francez Emmanuel Macron, care promovează ideea unei forțe europene de pace în Ucraina, care ar descuraja Rusia să recurgă la noi atacuri, după ce se ajunge la un acord de pace. Dar europenii ar vrea ca această forță să fie „asigurată” de SUA, iar Washington-ul nu a spus încă dacă ar fi de acord să-i ofere garanții de sprijin la nevoie.
La convorbiri și-au mai anunțat prezența oficiali germani și britanici, dar și ucraineni - Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui Zelenski și Andrii Sibiha, ministrul ucrainean de Externe.
Witkoff, care a vizitat Rusia vineri pentru a treia sa întâlnire cu Putin – o întrevedere care a durat aproape cinci ore – a declarat la Fox News că liderul rus dorește o „pace permanentă” în Ucraina, menționând că un eventual acord de pace s-ar axa pe pretențiile Rusiei asupra a cinci regiuni ucrainene.
Președintele ucrainean a criticat declarațiile lui Witkoff, subliniind că Ucraina nu va recunoaște niciodată drept rusești teritoriile ocupate temporar.
În paralel, Ucraina continuă discuțiile cu SUA privind încheierea unui acord pentru exploatarea zăcămintelor minerale ucrainene, inclusiv cele de metale rare de care America are nevoie.
Ministra ucraineană a Economiei, Iulia Sviridenko, a declarat că echipele celor două țări au realizat „progrese semnificative”. „Ne pregătim să finalizăm formularea acordului în viitorul apropiat”, a spus Sviridenko pe 16 aprilie.
După Reuters și AP
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
