Autoritățile electorale ale ocupanților ruși au publicat lista de secții de votare și calendarul celor două etape de vot timpuriu (27-29 februarie, apoi 1-3 martie), dar nu și timpul exact când vor fi deschise secțiile de votare - „din motive de securitate”.
Ucraina a condamnat ținerea alegerilor prezidențiale rusești în teritoriile ei ocupate, cerând partenerilor și comunității internaționale să nu le recunoască și să-i tragă la răspundere pe organizatori.
La alegerile rusești candidează patru politicieni, dar nimeni nu le dă șanse „rivalilor” lui Vladimir Putin, care va deveni mai mult ca sigur cel mai longeviv lider din istoria modernă a Rusiei, cu un nou mandat pe șase ani.
Ca și în alte dăți, Putin a spus că a avut ezitări să mai candideze din nou, dar „dată fiind situația complicată” a fost nevoit să se angajeze în cursa electorală.
Singurii doi aspiranți la înscrierea la alegeri care au criticat războiul din Ucraina au fost excluși de la start de autoritatea electorală rusă, care a invocat nereguli în semnăturile de sprijin adunate.
Mulți lideri occidentali au spus deja că alegerile rusești nu vor fi nici libere, nici corecte.
Analiștii se așteaptă ca ele să fie un fel de referendum pentru politica lui Putin, mai ales pentru războiul din Ucraina, intrat deja în al treilea an.
Cel mai cunoscut opozant politic al lui Putin, activistul anticorupție, Alexei Navalnîi, a murit cu o lună înaintea probabilei realegeri a președintelui rus, la 16 februarie, din cauze neclare, într-o închisoare dincolo de Cercul Polar.
Mai puține secții în diaspora. Moldova permite una singură
Rusia s-a plâns că anul acesta, la primul scrutin de când a invadat Ucraina, va avea mai puține secții de vot în străinătate din cauza „ostilității” unor guverne occidentale, dar și a lipsei de personal pentru organizarea lor.
După anexarea Crimeii în urmă cu zece ani, dar mai ales după invadarea pe scară largă a Ucrainei în urmă cu doi ani, multe țări din UE și NATO și candidate la aderarea la UE, ca Moldova, au expulzat numeroși diplomați ruși.
Legea internațională dă dreptul statelor să țină alegeri la ambasadele lor din străinătate, dar este la latitudinea țării-gazdă să permită sau nu deschiderea de secții suplimentare.
R. Moldova a semnalat anul acesta că nu va permite decât o secție – la ambasada rusă, și a avertizat că dacă Moscova va încerca să țină alegeri și în alte locuri, inclusiv în Transnistria, cum a mai făcut, va avea grijă s-o împiedice.
În ultimele săptămâni, Rusia a cerut multor guverne străine, inclusiv celui din SUA, să ia măsuri suplimentare de securitate în preajma ambasadelor rusești, de alegeri, temându-se de „extremiștii” ucraineni care le-ar putea „ataca”.
