Fosta ministră a justiției Olesea Stamate spune că soluțiile propuse de președintele Igor Dodon pentru rezilierea contractului de concesionare a Aeroportului International Chișinău sunt „PR ieftin”, întrucât nu ar fi viabile, statul fiind obligat în final să achite despăgubiri. Despre propunerea lui Dodon de a rezilia contractul pentru că nu ar fi fost încheiat în interesul statului, Stamate afirmă, citată de TVR Moldova, că „acest contract poate fi reziliat prin acordul ambelor părţi, însă în cazul acesta, investitorul va cere nişte despăgubiri pe care nu le vom putea duce”. Cea dea doua soluţie propusă de preşedinte, cea de rezilierea pe motiv că investitorul nu ar fi investit atât cât e stipulat în contract este posibilă doar teoretic, crede Stamate. „Contractul de concesiune prevede procedura de notificare a investitorului, după care el are termen suficient de remediere a deficientelor”, explică fosta ministră. Olesea Stamate mai afirmă că unica soluţie viabilă este solicitarea declarării nulităţii contractului, ceea ce a încercat să facă fostul guvern.
Avocatul Eduard Digore a menţionat la TVR Moldova că în cazul rezilierii contractului de concesionare a Aeroportului Chişinău toate litigiile vor fi examinate de instanţele naţionale ale R. Moldova şi că părţile au renunţat de comun acord la orice arbitraj internaţional. Potrivit avocatului acest contract poate fi supus şi nulităţii. „Acest contract a fost încheiat cu încălcarea normelor imperative, ceea ce duce la nulitatea absolută a acestui contract. Au fost încălcate o serie de proceduri. Acest concurs trebuia să fie un concurs public, dar statul a organizat un concurs închis, unde companiile invitate nu au fost de profil… aceste companii nu puteau să aducă plus-valoare Aeroportului”, explică între altele Eduard Digore.
După ce Tiraspolul a anunțat că va interzice tranzitarea regiunii transnistrene a mașinilor cu numere moldoveneşti, ca reacţie de răspuns la o măsură similară aplicată în regim de testare de către autorităţile constituţionale, Chişinăul a făcut un pas înapoi, scrie deschide.md. Chișinăul a suspendat intenţia de a interzice mașinilor cu numere transnistrene să părăsească hotarele R. Moldova, a anunţat Biroul pentru Reintegrare. Analistul politic Anatol Ţăranu crede că autoritățile moldovenești au cedat rușinos în războiul plăcuțelor de înmatriculare, Dodon umilindu-se în fața liderului separatist, Krasnoselski. „Factorii de decizie de la Chișinău nu doresc să ducă o politică principială în raport cu Tiraspolul, fiindcă toți fac business cu Sheriff, inclusiv cei care guvernează acum. Ceea ce făcea Plahotniuc a fost preluat rapid de noua guvernare. Plus la toate Tiraspolul este sub protecția Moscovei, iar orice comandă de la Moscova este imediat îndeplinită de actuala guvernare de la Chișinău. Este o abordare rușinoasă”, crede Anatol Țăranu.
Silviu Tănase concluzionează pe timpul.md că Maia Sandu riscă să repete eşecul lui Andrei Năstase de la alegerile locale, dacă îi va trata cu dispreț pe unioniști. „Candidatul dreptei în viitoarea campanie prezidențială, trebuie să fie conștient că în R. Moldova există un număr important de votanți activi, care se pot cifra până la 30% și care realmente nu mai cred în viabilitatea acestui stat. Acești alegători înțeleg că R. Moldova este un stat eșuat și nu se vor mai lăsa „aburiți” cu tot felul de povești despre meritocrație ong-istă, lupta cu corupția și râurile de lapte și miere care vor curge dacă o avea un alt președinte”, notează autorul. Dacă mesajul politic al candidatului la prezidențiale Maia Sandu, pentru alegătorul unionist, se va limita la „pacte de neagresiune” sau la aiureli de genul „ne vom reuni cu frații români în Uniunea Europeană, aceasta riscă să repete cu succes „performanța” lui Andrei Năstase de la alegerile locale”, conchide Silviu Tănase.
Unimedia.info publică mai multe infografice realizate de Centrul de Resurse Juridice în Moldova despre cheltuielile pentru justiţie. Experţii Centrului au constat că în ultimii 14 ani, în perioada 2004 - 2018, bugetul alocat justiției s-a mărit de opt ori. „Grosul majorării se datorează creșterii salariilor judecătorilor și procurorilor”. Dacă în 2004 resursele alocate erau de 4,6 milioane euro, atunci în 2018 au ajuns la peste 38 de milioane de euro. R. Moldova cheltuie pentru justiție o cotă din buget mult mai mare decât media Consiliului Europei, mai constată experţii.
Radio Chişinău informează că urmare a controversatei expulzări a profesorilor turci Oficiul Avocatului Poporului propune revizuirea Legii privind regimul străinilor în R. Moldova, astfel încât să nu fie permisă returnarea acestora în teritorii unde riscă să fie supuși torturii, tratamentelor inumane sau degradante. „Am identificat că există pârghii legale care permit ca cetățenii străini să fie returnați în țara în care există semnale că pot să fie supuși actelor de tortură, inclusiv la pedepse capitale. Noi vrem ca acest articol să fie modificat, ca funcționarul public să nu poată abuza de această prerogativă. Al doilea moment – dacă persoana a fost declarată indezirabilă sau nedorită pe teritoriul R. Moldova, să aibă dreptul de a contesta acest refuz și, inclusiv, să vadă de ce”, explică șeful Direcției de prevenire a torturii, Alexandru Zubco.
Editorialistul portalului deschide.md Petru Bogatu comentează avertismentul lansat recent de istoricul rus Valeri Solovei, cel că Rusia ar putea să înceapă o operațiune hibrid pentru refacerea fostei Uniuni Sovietice. În eventualitatea unui asemenea scenariu R. Moldova nu e la adăpost, scrie Petru Bogatu. „Lucrurile se complică în condițiile în care la Chișinău puterea politică este deținută de partida filo-rusă. Altfel spus, rușii vor avea de partea lor nu doar coloana a cincea, ci și guvernarea moldovenească. Ca și balticii, ne putem baza doar pe sprijinul extern”, notează între altele Petru Bogatu.
Dialogul politic dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova este ca şi suspendat, consideră fostul ministru de externe Nicu Popescu, citat de TVR Moldova. „Politica externă a R. Moldova anunţată a fi drept „echilibrată” s-a redus rapid la una „dezechilibrată”, când forţarea uşilor întredeschise la Ankara şi Moscova contrastează puternic cu uşile care rămân închise la Bruxelles”. Potrivit ex-ministrului de externe, Bruxellesul este „în aşteptare”, semnalele care vin de la Chişinău privind justiţia nefiind nici pe departe încurajatoare pentru dialogul UE – R. Moldova. „Riscul pentru noi, ca ţară, este că se va reveni foarte repede la acelaşi tip de dialog printre dinţi cu R. Moldova, exact la fel cum era şi pe timpul lui Plahotniuc”, anticipează Nicu Popescu.
