Acesta este al 14-lea raport anual întocmit de ILGA (International Lesbian, Gay, Bisexual, Trans and Intersex Association) și se referă la 54 de țări din Europa și Asia Centrală.
Autorii lui atrag atenția că în întreaga Europă are loc un declin la nivelul drepturilor fundamentale, iar demonizarea LGBT de către liderii populiști și extremiști ajunge să fie o punte de lansare pentru legi care atacă în profunzime statul de drept.
„Putem observa un model: se începe cu instrumentalizarea persoanelor LGBT, ni se spune că am cerut prea multe [...] apoi urmează legile represive, cenzura și violența”, a explicat eurodeputata Kim van Sparrentak (Olanda), cu ocazia lansării raportului, la Bruxelles, la 17 februarie.
În 2024, politicienii din multe țări „s-au folosit de retorică discriminatorie în perioada electorală”, a amintit Kathrin Hugendubel, directoarea de advocacy de la ILGA Europa.
Această retorică a fost întărită de discriminarea și violența din ce în ce mai prezente în societate, chiar și la nivel legislativ, precum și de lipsa protecției instituționale și de indiferența multora din „centrul” politic.
Parlamentarii din mai multe țări europene au încercat, anul trecut, să introducă legi „împotriva propagandei LGBT în școli” pe model rusesc. În Italia, de exemplu, se lansează chiar săptămâna aceasta o astfel de campanie din partea unor organizații de dreapta și ultrareligioase.
La nivelul regiunii, raportul găsește că:
- Persoanele LGBT care cer azil în țările europene suferă din cauza lipsei de sprijin adecvat și adesea, solicitările lor nu sunt evaluate corect în numeroase țări europene. De exemplu, Georgia este considerată în Germania o „țară sigură” în ciuda regimului Visului Georgian, astfel că orice solicitare de azil ar fi automat respinsă.
- Discursul urii a devenit mai normalizat, adesea întărâtat de politicieni și instituții ale statului. Adesea, această creștere se oglindește și în creșterea violenței împotriva persoanelor percepute a fi LGBT.
- Discriminarea continuă la nivel instituțional, al educației, la locul de muncă, în ceea ce privește locuințele și recunoașterea în acte a schimbării de gen.
- Recunoașterea legală a familiilor formate din persoane de același sex, precum și libertatea de expresie pe subiectul comunității LGBT, încă diferă drastic de la țară la țară.
- În multe țări, activiștii pentru drepturile LGBT sunt reprimați de autorități, iar în țări precum Belarus, Rusia, Tajikistan sau Turcia, persoanele LGBT sunt chiar țintele violenței polițiștilor.
- Accesul la îngrijire medicală și respectarea integrității corporale rămân dificile în multe țări, mai ales pentru persoanele transgender.
- În numeroase țări, acolo unde guvernele încearcă să facă din comunitatea LGBT țapi ispășitori pentru diverse probleme socio-economice, justiția intervine și menține drepturile fundamentale.
Câteva dintre țările care au ieșit în evidență anul trecut, în mod negativ, sunt Georgia, România și Italia.
În Georgia, unde partidul Visul Georgian a preluat puterea în urma alegerilor pe care UE le consideră falsificate, „amploarea crizei a fost de neimaginat chiar și pentru pesimiști”, spune activista Eka Tsereteli. Ea spune că persoanele LGBT au fost folosite pentru a impune legi represive, care limitează din ce în ce mai mult libertățile fundamentale ale cetățenilor.
România se face vinovată de nerespectarea mai multor hotărâri judecătorești venite de la cea mai înaltă curte a Uniunii Europene, care-i cer să recunoască cuplurile formate din persoane de același sex. „Rezistența instituțională alimentează extremismul”, punctează Victor Ciobotaru, director executiv al asociației ACCEPT.
În Italia, unde guvernul Giorgiei Meloni acționează în mod din ce în ce mai autoritar, guvernul a interzis nașterea prin mamă-surogat, iar discursul urii a dus la dublarea atacurilor împotriva persoanelor LGBT în ultimul an.
Campania electorală a afectat negativ drepturile LGBT în Moldova
Raportul atrage atenția asupra situației drepturilor omului pentru persoanele LGBT din Europa în anul 2024 și în Moldova.
Organizația a găsit cazuri de discriminare în domeniile azilului, al discursului urii, al violenței, educației, al relației cu instituțiile statului, precum și în domeniul libertății de expresie, al participării la viața publică și al opiniei publice.
Printre cei care au perpetuat cel mai mult discriminarea împotriva persoanelor LGBT se numără autoritățile transnistrene și găgăuze, se spune în raport. Însă și autoritățile de la Chișinău sunt numite, inclusiv pentru că au respins cererea de azil a șapte persoane LGBT din Rusia, pe motiv că cererile lor n-ar fi avut un temei suficient de puternic.
În plus, în timpul campaniei electorale, „toate partidele pro-ruse au folosit limbaj homofob și transfob”, punctează ILGA. Ea amintește de momentul în care Ilan Șor a promis să interzică „propaganda LGBT” dacă moldovenii vor vota împotriva aderării la UE.
Cât despre discursul public, raportul atrage atenția asupra evenimentelor din jurul marșului Pride, când mai mulți oameni au postat pe rețelele sociale mesaje de amenințare. Raportul citează și un sondaj de opinie CIVIS din 2023, conform căruia 90% din locuitorii mun. Bălți nu cunosc problemele cu care se confruntă persoanele LGBT din regiune, și un sondaj GENDERDOC-M care arată că doar 9% dintre oameni au o atitudine pozitivă față de persoanele LGBT, 55% o atitudine neutră și 44% una negativă. Astfel, persoanele LGBT sunt comunitatea din Moldova cu cel mai redus grad de acceptare socială.
Însă mai multe persoane LGBT au fost și victimele abuzurilor și atacurilor fizice, în special în Chișinău.
Extremiștii din România înrăutățesc situația drepturilor LGBT
ONG-ul ILGA atrage atenția asupra faptului că în România alegerile din toamna anului trecut au scos în evidență creșterea influențelor de extremă dreapta și au dus la mai mult discurs al urii împotriva persoanelor LGBT. Raportul punctează că partidele „AUR și SOS, care au câștigat opt posturi de europarlamentar, s-au bazat pe dezinformare și discurs LGBT-fobic în campaniile lor de pe rețelele sociale” și o numește pe Diana Șoșoacă drept sursă frecventă de mesaje anti-LGBT.
Însă partea politică nu a fost doar negativă. Raportul salută implicarea activistului Florin Buhuceanu în alegerile parlamentare, drept primul candidat declarat LGBT din istoria țării (el nu a intrat în parlament pentru că partidul din partea căruia candida, REPER, nu a trecut pragul electoral), precum și realegerea europarlamentarului Nicu Ștefănuță (independent), susținător al comunității LGBT care a candidat cu un program bazat pe incluziune.
ILGA atrage atenția și asupra lipsei de protecție instituțională a cuplurilor LGBT, în ciuda horătârilor CEDO din cazul Coman (ignorată încă din 2018) și cazul Buhuceanu. Cazul Buhuceanu, care a dus la o hotărâre în 2023 conform căreia România trebuie să creeze un cadru legal pentru a recunoaște și a proteja familiile formate din persoane de același sex, rămâne încă ignorat de guvernul de la București, care nu a luat pași înspre implementarea hotărârii.
Premierul Marcel Ciolacu a semnalat că nu are de gând să respecte hotărârea, argumentând că societatea nu ar fi pregătită.
„Susținerea pentru cuplurile de același sex a crescut, mai ales în rândul tinerilor. Adevărata problemă nu este opinia publică, ci obstrucționarea politică”, consideră Victor Ciobotaru de la ONG-ul ACCEPT.
Cât despre opinia publică, aceasta devine din ce în ce mai favorabilă față de comunitatea LGBT, găsește organizația. ILGA citează sondajul ACCEPT care arată că șapte din zece români consideră că familiile formate din persoane de același sex merită protecție legală și că la fel de mulți consideră nejust faptul că partenerii de același sex nu au drept de moștenire sau de vizitare la spital.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
