Proiectul de lege, inclus în agenda ședinței din 2 iulie, prevede că autoritățile vor putea doborî orice aparat zburător care este considerat o amenințare la adresa securității statului.
Inițiativa vine la câteva luni după ce Uniunea Europeană a aprobat ajutoare militare pentru Republica Moldova menite să o protejeze de riscurile reprezentate de dronele și rachetele rusești care au căzut, iar în unele cazuri au explodat pe teritoriul său, în contextul războiului din Ucraina.
Mai exact, în primăvara acestui an, țările UE au aprobat un sprijin de 20 de milioane de euro pentru achiziționarea a opt sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă – inclusiv lansatoare și 24 de rachete – printr-un contract gestionat de Centrul pentru Investiții de Apărare din Estonia. Datele publice de pe site-ul instituției arată că urmează să fie anunțate licitații.
În total, în 2025, R. Moldova ar urma să primească circa 60 de milioane de euro pentru a-și moderniza și consolida capacitățile de apărare. O parte din acești bani, circa 40 de milioane de euro, va fi folosită pentru procurarea a 33 de „vehicule tactice de mobilitate înaltă” și sisteme de coordonare între radare, senzori militari cu baterii de rachete antiaeriene și alte mijloace de interceptare.
Interceptări și lovituri de la distanță
Legea propusă de Ministerul Apărării permite armatei să intervină împotriva oricărui aparat de zbor – cu sau fără pilot – care refuză cooperarea sau pune în pericol securitatea națională. Măsurile care vor putea fi aplicate de autorități variază de la avertismente și semnale radio până la distrugerea în zbor.
Dronele care survolează ilegal obiective strategice și de infrastructură critică vor putea fi dezactivate de la distanță sau neutralizate.
În cazul avioanelor cu pilot, autoritățile vor emite avertismente, iar dacă echipajele nu vor răspunde la comenzi, vor putea să le doboare.
În situații mai grave, cum ar fi apariția unor rachete balistice sau de croazieră, legea permite distrugerea lor „pe traiectorie”, adică în zbor, în cazul unui pericol iminent.
Legea precizează responsabilitățile fiecărei instituții implicate: Armata Națională, Poliția, Serviciul de Informații și Securitate, întreprinderea pentru deservirea traficului aerian (MOLDATSA) și Autoritatea Aeronautică Civilă vor coopera pentru aplicarea noilor măsuri.
În nota informativă atașată proiectului de lege, Ministerul Apărării se obligă să asigure, în următorii 5 ani, investiții de circa un miliard de lei pentru modernizarea capacităților de monitorizare radar, achiziția de sisteme antiaeriene și instruirea personalului specializat.
Banii vor veni din bugetul ministerului, care în 2030 ar urma să fie de 1% din PIB, și din fonduri externe, în special de la Uniunea Europeană.
R. Moldova are în prezent în dotare un singur radar modern, procurat în 2023, cu bani oferiți tot de Uniunea Europeană. Autoritățile susțin că țara are nevoie de mai multe sisteme și nu doar de monitorizare, ci și de avertizare și interceptare.
De la începutul războiului din Ucraina, autoritățile moldovene au raportat peste 30 de cazuri de violare a spațiului aerian de către drone sau rachete rusești. Pe teritoriul R. Moldova fost depistate mai multe fragmente de drone și rachete, cu sau fără explozibili.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
