„Suntem neliniștiți. Din punct de vedere economic, 80-90% din localitate depinde de salină. Vorbim de pensiuni, construcțiile de amenajare, magazine, localuri”, spune Europei Libere un bărbat care lucrează la o pensiune din Praid.
Pensiunea și-a suspendat activitatea de aproximativ două săptămâni, din lipsă de clienți.
După inundarea salinei, localnicii din Praid au ieșit în stradă. Ei sunt nemulțumiți că, deși au existat probleme cu infiltrațiile în subteran și în trecut – cel mai recent chiar în 2024 – nici compania de stat care administrează salina, nici alte autorități, nu au reușit să le rezolve.
„Opinia generală este că s-a neglijat gravitatea problemei, deși semnale au tot fost, infiltrații au mai existat”, mai spune localnicul din Praid, care a dorit să rămână anonim.
Se ferește să indice vinovați, dar e greu să evite numele Salrom, compania de stat care administrează salina și Apele Române, care răspunde de albia râului.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere de la Salrom cu privire la acuzațiile localnicilor, însă nu am primit un răspuns.
Salina Praid a fost închisă pe 5 mai atât pentru exploatare, cât și pentru vizitatori, în urma unor infiltrații în subteran, din cauza creșterii debitului pârâului Corund. Acesta trece pe deasupra unei porțiuni din muntele de sare.
Dacă atunci au apărut doar niște infiltrații, ploile puternice din ultimele zile au inundat pur și simplu salina și au doborât digurile interioare ridicate între timp pentru protecție.
Marți dimineață, 27 mai, debitul pârâului Corund a ajuns la 60 metri cubi pe secundă, potrivit Apelor Române, adică de peste o sută de ori peste normal. Fenomenul e unul cu probabilitate de cel mult o dată la zece ani.
Apelele au distrus stocurile de sare din subteran, la fel și echipamentele și utilajele ale Salrom. Nu e clar cât de afectată a fost și baza de tratament a salinei – punctul de atracție principal pentru turiști.
„Este un sentiment de sfârșitul lumii, forțele de ordine încearcă să păstreze situația sub control, să nu escaladeze”, spune Europei Libere prefectul de Harghita, Petres Sándor.
Momentan, echipele de intervenție din Harghita nu pot intra în salină, pentru că le-ar fi pusă în pericol viața. După ce se vor putea intra, autoritățile vor amenaja un canal care să preia debitele crescute ale râurilor, precum și un lac de acumulare, în amonte. Vor începe și lucrări de consolidare în subteran.
Deocamdată, pagubele nu au putut fi evaluate exact, însă Salrom spune că „impactul este considerabil”.
„Din ce ne-au spus specialiștii, riscul prăbușirii nu este unul iminent, ci se poate pune problema doar dacă apa persistă cu anii”, susține prefectul.
Măsurile au fost transmise Comitetului Național de Urgență, pentru aprobare, iar șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, spune că guvernul ar urma să aprobe fonduri pentru realizarea lucrărilor de remediere și prevenție pe termen lung necesare.
Digurile care ar fi trebuit să protejeze subteranul au cedat
Vorbind joi dimineața, pe 29 mai, prefectul Petres a mai spus Europei Libere, că veștile de la Praid nu erau deloc bune.
„În primul rând, lucrările de îndiguire efectuate în interior, pentru oprirea apei, nu au avut succes. Presiunea apei nu a putut fi stopată, iar debitul râului nu a scăzut suficient încât să se poată interveni în zona critică”, a spus prefectul.
Salrom a făcut, la rândul ei, un anunț îngrijorător, în care a confirmat gravitatea situației.
„Joi, 29 mai, în jurul orei 10:52, digul construit în subteran de către angajații Salrom, cu eforturi deosebite, a cedat, la presiunea apei care a pătruns pe sub acest dig. Sectorul minier Telegdy (sectorul exploatat pentru sare) nu mai poate fi salvat de pătrunderea apei. Stocurile de sare aflate în subteran au fost compromise, inclusiv echipamentele și utilajele care nu mai pot fi recuperate”, a transmis compania, într-un comunicat de presă.
Salrom a mai explicat că marți și miercuri, angajații au lucrat în subteran pentru ridicarea a două diguri (baraje de izolare din beton), pe care le-au finalizat miercuri seară. Unul a fost amenajat în interiorul minei Telegdy, și unul pe galeria de acces în mina de turistică.
„Digurile aveau rolul de a opri pătrunderea apei, de a proteja atât mina Telegdy (unde se desfășoară activitatea de producție și unde se afla instalația de preparare și combina minieră), cât și baza de agrement (mina turistică), inclusiv stocurile de sare existente”, a transmis Salrom.
Deși Salrom speră că mina va putea fi redeschisă curând, localnicii se tem că salina va rămâne mult timp închisă, ceea ce le va afecta traiul.
Publicația Punctul.ro, din Târgu-Mureș, scrie că Salrom nu a avut un plan amplu de intervenții pentru prevenirea inundării salinei, deși în mai mulți ani au existat semnale de alarmă.
Există riscul încă de acum câțiva ani, mai notează publicația, ca salina să se umple cu apă, ipoteză avansată și de o altă sursă, apropiată operațiunilor care au loc la Praid, pentru Europa Liberă.
Abia pe 22 mai 2025, Salrom a comunicat că a semnat un contract de lucrări pentru „eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia râului Corund în subteranul Salinei Praid”, în valoare de aproape două milioane de euro.
La rândul lor, reprezentanții Apelor Române au transmis în mai multe comunicări publice că au luat măsuri, atât începând cu 5 mai, dar și în trecut, pentru a limita impactul creșterii nivelului râului Corund.
Lucrările de urgență realizate după infiltrațiile din 5 mai nu au făcut față puterii apei, la fel ca motopompele, care au fost neputincioase în fața viiturii.
Investițiile mai mari, de consolidare și chiar deviere a Corundului în zona unde traversează una din galeriile minei, trebuie însă derulate de Salrom, potrivit Apelor Române Mureș.
Raed Arafat: Trebuie să se oprească ploile!
Între timp, autoritățile județene din Harghita au cerut implicarea autorităților centrale pentru a le oferi alternative oamenilor a căror viață este afectată de închidere, cel puțin temporară a salinei.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a spus joi, 29 mai, într-o declarație făcută la sediul Guvernului, că autoritățile județene și cele centrale sunt în contact permanent, iar măsurile propuse de Comitetul județean urmează să fie aprobate și la nivel național.
„Suntem în curs de a rezolva această problemă. Dar va trebui să fie o perioadă în care să se oprească ploile și să se poată lucra”, a declarat Arafat.
Între timp, unii din locuitori din Praid se gândesc deja la ce alternative pot găsi dacă turismul din jurul salinei se va prăbuși.
În ultimii ani, în lunile de vară, pensiunile erau pline cu turiști.
„Ne dorim în continuare turiști, dar cel puțin câteva luni nu cred că vor veni oameni încoace”, spune localnicul contactat de Europa Liberă, lucrător în industria locală a ospitalității.
Articol preluat de la Europa Liberă România
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
