Potrivit Ministerului Mediului, din cele 6.737 de lacuri din R. Moldova, aproximativ 2.000 ar fi într-o stare „foarte bună”, circa 1.700 - în stare satisfăcătoare și mai mult de jumătate necesită intervenții sau sunt secate. Deși majoritatea lacurilor sunt în gestiunea autorităților publice locale, Ministerul Mediului nu cunoaște câte dintre acestea sunt date în arendă.
Noile modificări legislative în domeniul apelor de suprafață urmează să aducă claritate despre starea lacurilor din țară și modul lor de gestionare.
Obligați să facă regulamente de exploatare a lacurilor
Potrivit hotărârii de Guvern, regulamentul de exploatare este un document tehnic care stabilește regulile de folosire a lacului. Documentul va regulariza nivelul debitelor de apă, în urma instalării mirelor hidrometrice - niște instrumente care indică nivelul apei.
Măsura a fost introdusă după ce autoritățile au constatat, în timpul secetelor hidrologice, o gestionare „deficientă” a lacurilor. Cu alte cuvinte, administratorii nu au respectat sau au încetat să asigure un debit ecologic, necesar pentru protecția ecosistemelor acvatice. Odată cu instalarea mirelor hidrometrice, va fi posibil de calculat volumul real al apei din lacuri.
Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Gheorghe Hajder, susține că e „nevoie de monitorizare, ca să cunoaștem situația lacurilor reală, la zi”.
Autoritățile spun că, dacă noile reguli vor fi respectate, vor avea de câștigat atât cei care practică piscicultura, cât și agricultorii. Va fi asigurat un volum necesar de apă pentru adăpatul animalelor, pentru existența biodiversității și pentru dezvoltarea turismului și industriei de recreere.
De asemenea, regulamentul de exploatare devine un act obligatoriu pentru obținerea autorizației de mediu pentru folosirea specială a apei. Regulamentul urmează să fie înregistrat la Administrația Națională „Apele Moldovei”, în sistemul informațional „Cadastrul de stat al apelor”.
Elaborarea unui regulament presupune un cost de 20-30 de mii de lei, în funcție de informația topografică a terenului, de suprafața lacului și alte variabile. Autoritățile vor putea să amendeze, chiar și repetat, administratorii lacului pentru lipsa acestui act. Amenda variază între 15 și 25 de mii de lei.
În prezent, doar 14% din lacurile din R. Moldova au regulamente de exploatare (951).
Expertize tehnice pentru baraje și diguri
În urma ploilor torențiale din 14-15 septembrie 2024, autoritățile au constatat că multe din construcțiile hidrotehnice, precum barajele sau digurile, au termenul de exploatare depășit, devenind o sursă de pericol pentru comunități.
„În cazul ruperii barajelor, blocajelor pe cursurile de apă, pot avea loc inundații cu consecințe grave”, se arată în nota informativă a proiectului de hotărâre de Guvern. În ultimii 70 de ani au avut loc zece inundații majore în zona râurilor Prut și Nistru.
De acum încolo, administratorii lacurilor vor fi obligați să facă expertize tehnice ale barajelor. Acestea vor costa între 15 și 20 de mii de lei, în funcție de criteriile tehnice ale construcției.
Fosta ministră a Mediului, Rodica Iordanov, acum directoare executivă a asociației obștești de mediu „EcoContact”, spune că multe dintre lacuri și baraje au fost construite fără să se țină cont de condițiile hidrologice, climaterice și geografice.
Specialista crede că în viitor ar trebui să fie inventariate toate corpurile de apă din R. Moldova și să se decidă care dintre ele să fie lichidate.
„Vor fi nemulțumiri fie din partea autorităților locale, fie a arendașilor. Pentru ei, lacurile sunt o sursă de venit”, spune Iordanov, menționând că, în condițiile schimbărilor climatice, apa de calitate bună trebuie să fie o prioritate.
Evacuarea totală a apei, interzisă
Evacuarea apei pentru golirea lacului se va efectua în coordonare cu Administrația Națională „Apele Moldovei”, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale ale administrației publice locale. Excepție vor face situațiile în care debitele de apă au crescut și cazurile de viitură.
Evacuarea apei fără acordul autorităților va fi sancționată cu o amendă între 2.000 și 3.000 de lei, pentru persoanele fizice, sau de la 15.000 la 25.000 de lei, pentru persoanele juridice.
Potrivit Rodicăi Iordanov, dacă lacurile sunt întreținute, dacă au fâșii de protecție, dacă sunt curățite, dacă se verifică calitatea și cantitatea apei, nivelul de oxigen și dacă „avem o atitudine corectă față de iaz ca un corp de apă, nu ca o băltoacă”, atunci evaporarea apei va fi mai lentă și apa va avea o calitate mai bună.
Asta ar înseamna că în subsol va fi o priză de apă funcțională, iar terenurile agricole și pădurile vor avea surse suplimentare de apă și se va dezvolta biodiversitatea.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
