Linkuri accesibilitate

Președinta Kosovo „ia în considerare” noi alegeri în zonele unde au loc confruntări cu etnicii sârbi


Președinta Kosovo Vjosa Osmani a participat la un summit al liderilor europeni în Moldova, la 1 iunie.
Președinta Kosovo Vjosa Osmani a participat la un summit al liderilor europeni în Moldova, la 1 iunie.

Președinta Kosovo a confirmat că Franța și Germania au sugerat organizarea de noi alegeri în patru primării din nordul Kosovo, ca modalitate de dezamorsare a tensiunilor legate de instalarea forțată a unor primari de etnie albaneză.

Vjosa Osmani a declarat că le-a spus președintelui francez Emmanuel Macron și cancelarului german Olaf Scholz că Pristina este „pregătită să ia în considerare această posibilitate".

Osmani a mai afirmat că le-a spus liderilor europeni că procedurile legale fac posibilă organizarea de alegeri. „I-am informat că legislația noastră permite această posibilitate și că suntem pregătiți să o luăm în considerare, pe baza legii privind alegerile din Kosovo”, a spus Osmani.

Macron, care a vorbit pe 1 iunie la un summit al liderilor europeni în Republica Moldova, a declarat că el și Scholz au cerut, de asemenea, clarificarea regulilor electorale din Kosovo.

Macron a făcut aceste comentarii în vreme ce diplomații făceau presiuni pentru a pune capăt impasului care a provocat ciocniri violente la începutul acestei săptămâni, implicând forțele de menținere a păcii ale NATO.

Prim-ministrul kosovar Albert Kurti nu a dat semne că ar fi dispus de concesii în disputa privind instalarea primarilor de etnie albaneză în zonele din nordul Kosovo dominate de etnici sârbi. Vorbind cu jurnaliștii din Kosovo pe 1 iunie, Kurti a declarat că primarii, aleși în aprilie în urma unui scrutin boicotat de etnicii sârbi, ar trebui „să meargă și să lucreze în birourile lor”. „Trebuie să trăim în normalitate.... Care este sensul să avem clădiri publice pentru oficialii statului dacă acestea nu sunt folosite?”, a adăugat el.

Protestatarii de etnie sârbă s-au adunat pentru a patra zi în trei orașe din nordul Kosovo, dar în număr mai mic decât în zilele precedente, după ciocnirile violente de la începutul săptămânii din cauza instalării forțate a primarilor. S-a vorbit, de asemenea, despre un contraprotest organizat pe rețelele de socializare de către cetățeni albanezi în orașul divizat Mitrovica, în nordul Kosovo dominat de etnici sârbi.

În cadrul eforturilor internaționale de a pune capăt conflictului, diplomați importanți, inclusiv secretarul de stat american Antony Blinken, au cerut „detensionarea imediată” atât din partea Serbiei, cât și a Kosovo.

Alegeri boicotate și tensiuni alimentate

Criza a început atunci când primari de etnie albaneză au fost instalați cu ajutorul poliției kosovare în trei orașe cu o majoritate etnică sârbă covârșitoare - Zvecan, Leposaviq și Zubin Potok - în urma unor alegeri locale anticipate desfășurate în aprilie cu o prezență la vot de sub 3,5%, pe fondul boicotului sârbilor.

Violențele care au izbucnit la 29 mai între etnicii sârbi care încercau să împiedice accesul primarilor la birourile municipale și poliția kosovară au continuat și după intervenția trupelor internaționale KFOR, care au suferit zeci de răniți.

De atunci a urmat un calm tensionat după ciocniri, KFOR instalând baricade din sârmă ghimpată în jurul clădirilor municipale pentru a ține la distanță protestatarii.

Un primar de etnie albaneză, Lulzim Hetemi, se află în biroul său din Leposavic de la începutul zilei de 29 mai, iar forțele de menținere a păcii ale NATO îl protejează de protestatari. Primarii de etnie albaneză din Zvecan și Zubin Potok au lucrat de la distanță, din satele lor de origine.

În ciuda apelurilor Statelor Unite și ale UE de a reveni la dialog, prim-ministrul kosovar Albin Kurti continuă să insiste că primarii de etnie albaneză au dreptul legal de a prelua clădirile municipale din orașele în care au fost aleși, chiar dacă legitimitatea lor a fost contestată de sârbi.

Statele Unite au propus să le permită primarilor să-și desfășoare activitatea în alte locuri decât clădirile municipale, dar Kurti a declarat pentru RFE/RL la 31 mai că un astfel de ordin ar fi considerat o dovadă a creării unei structuri paralele în Kosovo.

În timpul summitului din Moldova, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, Macron și Scholz au avut o „întâlnire neoficială” cu președintele sârb Aleksandar Vučić și cu președinta kosovară Vjosa Osmani, a declarat o sursă diplomatică pentru Reuters.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunea pe 1 iunie că alianța, care a anunțat că își suplimentează contingentul din Kosovo cu încă 700 de soldați, este pregătită să trimită și mai multe forțe pentru a calma situația. Stoltenberg vorbea la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO la Oslo. El a adăugat că primele 700 de soldați porniseră deja către Kosovo.

Partidul Lista sârbă (Srpska Lista), susținut de Belgrad, a declarat că protestele vor înceta doar atunci când vor fi îndeplinite cererile lor de înlăturare a primarilor kosovari albanezi și de retragere a unităților speciale de poliție din nord.

XS
SM
MD
LG