Podcastul „În esență...” | Cine și cum va salva Calea Ferată din Moldova?

Pe de altă parte, sindicatele feroviarilor acuză guvernul moldovean de neonorarea, anul trecut, a subvențiilor de 480 milioane de lei pentru întreținerea infrastructurii feroviare și a transportului de pasageri pe cale ferată.

Embed Răspândește

Cine și cum va salva Calea Ferată din Moldova?

de Europa Liberă Moldova

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

Codul URL a fost copiat

---

Nici o sursă media

0:00 0:42:47 0:00

Link direct

• 128 kbps | MP3
• 64 kbps | MP3

Player pop-out

Responsabil de domeniul transporturilor la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Mircea Păscăluță spune în podcastul Europei Libere „În esență...”, că acești bani nu sunt „reglementați”, despre ei menționându-se în anumite studii. Suma de 480 de milioane de lei urmează „să fie analizată suplimentar”, precizează invitatul podcastului.

Î.S. „Calea Ferată din Moldova trece, în această perioadă, printr-o nouă criză profundă. Volumul de mărfuri transportate s-a prăbușit de la 2,9 milioane de tone în 2023 la 1,9 milioane de tone în 2024. CFM a operat cu o serie de optimizări, inclusiv cu suspendarea câtorva curse interne de tren, care generau pierderi de 2 milioane de lei. Cei circa 5000 de angajați ai întreprinderii nu și-au primit salariile din luna august 2024 și amenință cu ample acțiuni de protest, începând cu 14 februarie. Restanțele salariale față de feroviari se cifrează la 160 de milioane de lei.

De ce s-a ajuns la stare „critică”?

Atitudinea statului față de acest obiectiv strategic, mai ales în ultimii 15 ani, explică, în mare parte, starea în care s-a pomenit CFM. Mircea Păscăluță afirmă în podcast că statul nu a făcut, o perioadă îndelungată, investiții suficiente pentru întreținerea căilor ferate. Situația celor aproape 5000 de feroviari, recunoaște Mircea Păscăluță, este „critică”, iar salariile sunt stinse etapizat. Abia acum a început achitarea salariilor pentru luna august, dar „decalajul este foarte mare între veniturile și cheltuielile CFM”, spune invitatul podcastului.

Anul trecut la CFM s-au operat cu optimizări de personal, cu suspendarea unor curse de tren și comasarea anumitor stații, măsuri ce au generat economisiri de peste 105 milioane de lei. Optimizările vor continua și în acest an, miza fiind economisirea a încă a circa 60 de milioane de lei.

Povestea celor 480 de milioane de lei

Liderul sindicatelor feroviarilor, Ion Zaporojan, susține că după adoptarea, în februarie 2024, a noului Cod feroviar, autoritățile ar fi trebuit să aloce subvenții de 400 de milioane de lei pentru întreținerea infrastructurii feroviare și 80 de milioane de lei pentru transportul feroviar de pasageri. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, așa cum e în alte state, susține Zaporojan. Ex-directorul CFM, Oleg Tofilat acuză că autoritățile moldovene nu înțeleg suficient de bine problemele cu care se confruntă transportul feroviar și că guvernul este acel care trebuie să asigure CFM cu „lichidități.”

În replică, Mircea Păscăluță susține în podcast că în problema subvențiilor trebuie să existe „o abordate diferită”. Intervenția statului trebuie făcută concomitent cu un șir de acțiuni ce ar duce la echilibrarea resurselor și veniturilor CFM. Invitatul podcastului susține că noul Cod feroviar prevede delimitarea infrastructurii feroviare de serviciile operaționale, lucru la care se muncește în prezent. Pentru ca statul să intervină cu subvenții e nevoie să existe o întreprindere responsabilă de întreținerea infrastructurii. Acum, însă, la CFM e un „haos organizat”, susține Păscăluță.

În 2024, valoarea proiectelor accesate pentru reabilitarea căilor ferate moldovene s-a ridicat la 129 de milioane de euro – bani oferiți de donatori externi. Peste 32 de milioane de euro sunt sub formă de grant din partea UE.

Cu referire la „subvențiile” de 480 de milioane de lei, la care fac referire sindicatele, Mircea Păscăluță susține că acești bani nu sunt „reglementați”. Sunt fonduri sugerate de experți în anumite studii, așa că „această sumă nu este bătută în cuie”......... Ea urmează „să fie analizată suplimentar.” În prezent, CFM, Agenția Proprietății Publice [fondatoarea CFM] și parlamentarii „discută intens” despre „o modalitate urgentă de subvenționare”, explică Mircea Păscăluță.

Proiectele derulate acum pentru reabilitarea principalelor coridoare feroviare ar putea face mai atractive căile ferate în doi-trei ani. În prezent, pe unele sectoare, trenurile circulă cu 5 km/h, astfel că deplasarea garniturilor cu marfă poate dura prin Moldova și 48 de ore, susține Mircea Păscăluță.

Modernizarea căilor ferate moldovene și înnoirea flotei feroviare ar necesita o investiție totală de 3 miliarde de euro.

Faliment, concesiune? „În nici un caz!”

Întrebat dacă CFM ar putea falimenta, invitatul podcastului declară că nu se va admite așa ceva. „[...] o să reușim să trecem peste aceste momente dificile, dar va necesita timp pentru asta”.

Cât privește o eventuală dare în concesiune a CFM, secretarul de stat al MIDR declară: „în nici un caz, [...] nu putem vorbi de concesiune!” Autoritățile însă lucrează și pe direcția „deschiderii pieței”, iar asta ar presupune atragerea operatorilor europeni pentru prestarea serviciilor, utilizând infrastructura statului și plătind pentru asta. Această deschidere a pieței nu înseamnă vânzarea căilor ferate, accentuează Mircea Păscăluță.

Alte chestiuni discutate în podcast:

• Despre geneza declinului CFM.
• Problemele salariale și protestele feroviarilor.
• Despre soluțiile pentru depășirea situației.
• Despre proiectele derulate pe coridoarele feroviare.
• În 2025, vagoanele de marfă, garniturile și vagoanele de pasageri și o parte din locomotive ating termenul limită de exploatare. Există planuri pentru modernizarea flotei feroviare?
• În R. Moldova a rămas operațională o singură cursă internă. E starea reală a transportului feroviar de pasageri? Vor mai fi repuse cursele suspendate?
• Cum ar putea fi antrenată CFM în viitoarele proiecte de reconstrucție a Ucrainei?
• Cum va arăta transportul feroviar către 2030 – orizontul țintă pentru integrarea R. Moldova în UE?
• Pe când căi ferate electrificate și trecerea pe deplin la ecartament european?
• Cât ar costa, în total, readucerea la normalitate a infrastructurii feroviare a R. Moldova?

Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă” – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.