Serviciile secrete americane consideră că șansele unui atac israelian asupra programului nuclear al Iranului în următoarele câteva luni sunt mari, au relatat principalele mass-media americane, însă nu este limpede dacă Israelul ar putea distruge de unul singur instalațiile nucleare ale adversarului său.
Se consideră că Iranul se află acum în cea mai slabă și mai vulnerabilă poziție din ultimele decenii, în special din cauza acțiunilor Israelului din ultimul an, care au afectat grav rețeaua regională a Teheranului, i-au slăbit apărarea aeriană și capacitățile de producție a rachetelor.
O asemenea evaluare nu este „deloc ciudată”, întrucât posibilitatea unui atac a fost vehiculată de luni de zile, în special după loviturile israeliene asupra Iranului din octombrie anul trecut, afirmă Hamidreza Azizi, membru al Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.
„Dar faptul că situația respectivă este semnalată acum de instituții de presă importante ar putea avea legătură cu abordarea președintelui american Donald Trump față de Iran, și anume, un melanj între dorința de a încheia un acord nuclear și amenințarea cu acțiuni militare”, a declarat el pentru Radio Farda, care face parte din RFE/RL.
Un potențial atac israelian
Atacul israelian din octombrie anul trecut a fost un răspuns la lansarea de către Republica Islamică a 200 de rachete balistice, care au penetrat formidabila apărare aeriană a Israelului, dar au provocat puține pagube.
Deși Teheranul a minimalizat impactul atacului israelian, imaginile din satelit au arătat în scurt timp că Israelul a reușit să slăbească capacitatea de apărare aeriană și de producție de rachete a Iranului.
- Te-ar putea interesa și: Căderea lui Assad expune „axa de rezistență” a Iranului, veche de decenii
Analiștii spun că atacul a fost calibrat, datorită presiunilor din partea administrației fostului președinte american Joe Biden, care a convins Israelul să nu lovească instalațiile nucleare și infrastructura energetică ale Iranului.
Atacul a marcat cea mai mare ofensivă aeriană împotriva Iranului din anii 1980 și a arătat că Israelul poate viza instalații aflate în interiorul teritoriului iranian.
Însă, este puțin probabil ca Israelul să poată distruge programul nuclear al Iranului fără ajutorul Statelor Unite.
Cele două situri nucleare cheie ale Iranului sunt uzina subterană de îmbogățire a combustibilului din Natanz și situl de îmbogățire din Fordow, care se află în interiorul unui munte. Unii și-au exprimat îndoiala că până și armele americane ar putea penetra în mod eficient și neutraliza complet aceste instalații.
De la preluarea mandatului în ianuarie, Trump și-a exprimat dorința de a încheia un „acord de pace nuclear verificabil” cu Iranul. Cu timpul, însă, limbajul său a devenit vizibil mai amenințător. Deși inițial Trump a vorbit despre dorința de a vedea Iranul „prosperând”, recent el a spus că i-ar „plăcea să facă o înțelegere cu ei fără să-i bombardeze”.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, este un critic ferm al negocierilor cu Iranul și s-a opus acordului nuclear din 2015, semnat în timpul administrației președintelui american Barack Obama.
Deși Netanyahu are o relație excelentă cu Trump, nu există nicio garanție că acesta se va răzgândi să atace siturile nucleare iraniene dacă Trump ar ajunge la un acord cu Teheranul.
„Pentru Netanyahu, lipsa unui acord cu Iranul este mai bună decât orice acord. Probabil că îi este teamă că Trump ar putea oferi întreaga prăvălie iranienilor”, spune Ali Vaez, director al programului pentru Iran din cadrul International Crisis Group.
Programul nuclear avansat
Iranul și-a extins semnificativ programul nuclear de când Trump s-a retras din acordul nuclear din 2015 în timpul primului său mandat și a reimpus sancțiuni împotriva Teheranului.
Republica Islamică insistă că programul său nuclear este pașnic și că nu intenționează să dezvolte o bombă.
Cu toate acestea, Iranul îmbogățește acum uraniul la un nivel de puritate de 60%, ceea ce este aproape de cel necesar pentru arme și cu mult peste limita de 3,67% prevăzută în acordul nuclear. Până în octombrie 2024, Iranul dispunea de puțin peste 182 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60%. Aproximativ 42 de kilograme sunt necesare pentru a produce o bombă, ceea ce înseamnă că Teheranul are suficient pentru a produce patru.
Biroul șefului Serviciului național de informații al SUA a afirmat în raportul său anual pentru 2024 cu privire la amenințări că nu crede că Iranul caută acum să creeze o bombă, dar activitățile sale din ultimii ani „îl poziționează mai bine pentru a produce un dispozitiv nuclear".
În cazul în care Republica Islamică ar alege să producă o bombă, aceasta ar fi limitată în special de timpul necesar construirii unui focos nuclear transportabil, care poate dura de la câteva luni la doi ani.
New York Times a relatat la începutul acestei luni că există indicii că Iranul intenționează să construiască rapid o armă nucleară rudimentară pentru a se apăra de un atac.
Dar Institutul pentru Știință și Securitate Internațională, cu sediul în Washington, susține că, deși Iranul ar putea construi o armă „brută” în jumătate de an, asta se poate detecta în doar câteva luni, ceea ce „este mai mult decât suficient pentru un răspuns militar devastator”.
Ali Vaez, de la International Crisis Group, crede însă că, deși există o opțiune militară în abordarea programului nuclear al Iranului, nu există totuși o soluție militară.
„Cel mai important atu al Iranului sunt cunoștințele pe care le-a dobândit, nu infrastructura fizică de pe teren sau din instalațiile aflate în buncăre”, a adăugat el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
