„Hamas își recapătă treptat controlul, chiar dacă este foarte slăbit”, a confirmat Nimrod Goren, șeful Institutului Mitvin din Iersualim.
Israelul promisese inițial să continue războiul în Gaza până la „eliminarea” Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv de SUA și UE. Totuși, pe 15 ianuarie, părțile au ajuns la un acord de încetare a focului și schimb de ostatici.
Hamas a lansat un atac asupra Israelului în octombrie 2023, omorând circa 1.200 de persoane și luând în captivitate 251 de ostatici. În replică, războiul Israelului în Gaza a ucis peste 46 de mii de persoane, potrivit Ministerului Sănătății controlat de Hamas în Gaza, a distrus o mare parte din infrastructură și a provocat strămutarea a mai mult de jumătate din cei 2,3 milioane de locuitori ai enclavei.
Hamas, care conduce Gaza din 2007, și-a pierdut cea mai mare parte a conducerii politice și militare în timpul războiului. Liderul său, Ismail Haniyeh, a fost asasinat într-un presupus atac israelian în Iran, în iulie. Succesorul său, Yahya Sinwar, a fost ucis de forțele israeliene în Gaza, în octombrie.
Israelul susține că a ucis până la 20.000 de luptători Hamas în timpul războiului, cifră contestată de gruparea militantă, care nu a dezvăluit numărul exact al membrilor săi uciși.
Fără alternative
În ciuda pierderilor suferite, Hamas și-a menținut controlul ferm asupra puterii în Gaza.
„Hamas nu are nevoie să fie mai puternic ca înainte, deoarece este și așa în continuare mai puternic decât orice altă alternativă”, a spus Jerome Drevon, analist principal la International Crisis Group, cu sediul la Bruxelles.
Pe de altă parte, gruparea pare să-și refacă rândurile.
Oficiali americani de rang înalt au spus că Hamas a recrutat aproape la fel de mulți luptători câți a pierdut în război, deși aceștia, noi, nu sunt la fel de experimentați.
Drevon a declarat că strategia Israelului de a rezolva problema Hamas prin mijloace militare a eșuat. Alternativa, a spus el, este o soluție politică cu palestinienii.
Însă această abordare este respinsă de premierul israelian Benjamin Nentayahu și de membrii de extremă dreapta ai coaliției sale de guvernare.
„Pentru ei, nu există compromis politic”, a spus Drevon despre extrema dreaptă israeliană. „Este vorba doar despre obținerea unei victorii totale. Scopul lor final este să blocheze soluția celor două state”.
Pe 19 ianuarie, ministrul israelian al securității naționale, provenit din rândurile extremei drepte, Itamar Ben-Gvir, și-a dat demisia din guvernul Netanyahu în semn de protest față de acordul de încetare a focului din Gaza. El a spus că această înțelegere ar distruge „toate realizările Israelului”.
Aliatul Iranului
Drevon a afirmat că deși Hamas a supraviețuit războiului cu Israelul, „reaprovizionarea arsenalului său va fi mai dificilă”, având în vedere că ân trecut a primit sprijin financiar și militar din partea Iranului.
Israelul a impus o blocadă terestră, maritimă și aeriană asupra Fâșiei Gaza din 2007. De asemenea, controlează cei 12 kilometri de frontieră terestră a Gazei cu Egiptul. Israelul a acuzat în repetate rânduri Hamas că a introdus arme prin tuneluri subterane dinspre Egipt.
Drevon a spus că Iranul va continua probabil să sprijine Hamas, dar finanțarea grupării nu va mai fi o prioritate.
„Prioritatea Iranului este Iranul”, a spus Drevon. „Pentru ei, cel mai important este să găsească un nou acord cu țările occidentale și SUA”.
Iranul este mai slab și mai vulnerabil decât a fost în ultimii ani, după ce a suferit o serie de eșecuri majore.
Într-un an dificil, 2024, influența regională a Teheranului s-a redus, iar capacitatea sa de descurajare militară împotriva Israelului și a SUA a fost slăbită.
Republica Islamică trebuie să ia decizii dificile după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Acordul nuclear dintre Teheran și marile puteri urmează să expire mai târziu în acest an.
Chiar dacă sprijinul iranian pentru Hamas se va reduce, gruparea va rămâne probabil un actor important în teritoriile palestiniene, datorită poziției sale consolidate în Gaza și a sprijinului pe care îl are în Cisiordania ocupată.
„Nu va fi distrus”, a spus Drevon.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
