Conflictul de 15 luni din Orientul Mijlociu a produs o schimbare dramatică în echilibrul de forțe din regiune.
Iranul și Rusia au fost slăbite semnificativ pe măsură ce Israelul a lovit forțele proxy ale Teheranului în regiune, ceea ce a dus și la prăbușirea regimului Bashar al-Assad din Siria. Israelul a ieșit întărit, dar țări precum Turcia, Egipt și Qatar au câștigat, de asemenea, în influență.
Declinul Iranului este poate cel mai izbitor. Mult lăudata sa „axă a rezistenței” se baza în principal pe Hamas și Hezbollah, ambele incluse pe lista organizațiilor teroriste de către Israel, Statele Unite și alte țări.
Schimbări dramatice
Războiul a început după ce Hamas și-a lansat atacul asupra Israelului la 7 octombrie 2023. Într-o escaladare dramatică a conflictului ce durează de decenii, raidurile Hamas în Israel au ucis peste 1 200 de persoane, iar gruparea militantă a capturat peste 200 de ostatici.
- Te-ar putea interesa și: Un an de la 7 octombrie 2023: Israelul rămâne divizat sub conducerea lui Netanyahu, iar victoria este departe
Bombardamentele israeliene și campania terestră care a urmat au ucis cele mai importante figuri din conducerea Hamas și aproximativ 18 000 de luptători Hamas.
Dar, de asemenea, a redus Fâșia Gaza la ruine, omorând în total circa 46.000 de oameni, potrivit autorităților sanitare din Gaza.
„Slăbirea nucleului conducerii Hamas și distrugerea Gazei vor alimenta alte tipuri de militantism”, a declarat Fatima Ayub, o analistă politică stabilită la Washington, care se ocupă de Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
La 14 ianuarie, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul estimează că Hamas a recrutat la fel de mulți luptători câți a pierdut în timpul războiului.
„Este rețeta pentru o insurgență durabilă și un război perpetuu”, a declarat el în fața unei audiențe la Washington.
Eșecul Iranului
Războiul a fost un dezastru pentru Iran. În ultimele patru decenii, Teheranul a cheltuit miliarde pentru a construi o rețea de militanți proxy în întreaga regiune, în Liban, Siria, Irak, Fâșia Gaza și Yemen.
Astăzi, această rețea zace în ruine.
- Te-ar putea interesa și: Iranul, în situație critică după un an 2024 nefast în țară și străinătate
Din septembrie 2024, Israelul a aplicat lovituri grave Hezbollah în Liban, ucigându-l pe longevivul său lider, Hassan Nasrallah, și pe asociații săi cheie.
Atacul israelian a slăbit considerabil poziția Hezbollah, care fusese anterior cea mai puternică forță politică din Liban. Beirutul are acum un nou președinte și un nou prim-ministru. Ambii sunt considerați figuri moderate și reformiste, care nu se află sub influența Teheranului.
Impactul asupra Siriei a fost și mai profund. Hezbollah nu a mai putut să îl ajute pe președintele Bashar al-Assad să se mențină la putere. De asemenea, nici forțele rusești, slăbite de războiul mult mai amplu din Ucraina.
„Israelul a pus în mișcare un lanț de evenimente care, în cele din urmă, a dus la prăbușirea regimului Assad”, a declarat Hugh Lovatt, expert în Orientul Mijlociu la think tank-ul European Council on Foreign Relations din Londra.
Teheranul a fost forțat să se retragă din Siria în urma prăbușirii lui Assad.
„În Iran, chiar și printre adepții liniei dure și susținătorii axei de rezistență, aceștia acceptă că au fost înfrânți”, a declarat Alex Vatanka, director al Programului Iran din cadrul Middle East Institute din Washington.
Vatanka spune însă că este prea devreme pentru a spune dacă acesta va fi un punct de cotitură pentru ambițiile regionale ale Teheranului, care se gândește să renunțe la grupările militante islamiste din statele arabe.
„Costurile depășesc beneficiile”, a spus Vatanka. „Și dacă vor lua această decizie, ne vom confrunta cu o realitate diferită a agendei regionale iraniene în viitor”.
El a spus că influența Iranului asupra rebelilor huthi din Yemen este și mai redusă.
- Te-ar putea interesa și: Căderea lui Assad expune „axa de rezistență” a Iranului, veche de decenii
Statele Unite, Israelul și Marea Britanie au atacat infrastructura energetică și portuară controlată de această grupare în nordul Yemenului, după ce rebelii au lansat rachete și drone asupra Israelului și au atacat traficul maritim în Marea Roșie.
„Huthii au mult mai multă independență și o agendă proprie în ceea ce privește palestinienii”, a spus el. „[Ei] nu sunt atât de dependenți de ceea ce decide Iranul să facă”.
Retragerea Moscovei
Fuga lui Assad în exil la Moscova înseamnă că Rusia și-a pierdut punctul de sprijin militar în Orientul Mijlociu.
Forțele ruse au fost filmate în timpul evacuării, se pare că în estul Libiei. Kremlinul a pierdut un aliat vechi, încă din timpul Războiului Rece.
„A suferit o lovitură strategică uriașă”, a declarat Lovatt. „Nu văd nici o posibilitate imediată pentru Rusia de a se reafirma în Orientul Mijlociu”.
Cu toate acestea, alte țări din Orientul Mijlociu au câștigat în influență, în defavoarea Teheranului, Moscovei și aliaților lor.
Turcia va avea acum o mulțime de oportunități de a modela viitorul Siriei.
Grupul islamist Hayat Tahrir al-Sham (HTS), susținut de Ankara, conduce acum guvernul interimar de la Damasc, după ce a răsturnat guvernul lui Assad printr-o ofensivă fulgerătoare.
Israelul se află acum într-o poziție mult mai puternică din punct de vedere militar, după ce a aplicat lovituri grele multor inamici.
Egiptul și Qatarul au obținut câștiguri diplomatice prin medierea armistițiului ambiguu dintre Hamas și Israel.
Cu toate acestea, Arabia Saudită, monarhia sunnită bogată în petrol, nu a câștigat prea mult din război.
„Și-au pariat toți banii pe Acordurile Abraham și au fost aproape de normalizarea oficială cu Israelul înainte de 7 octombrie”, a declarat Ayub, un analist de la Washington. „De atunci, însă, nu au avut nicio influență semnificativă asupra evoluțiilor regionale”.
- Te-ar putea interesa și: Turcia înlocuiește Iranul ca actor străin dominant în Siria
Emiratele Arabe Unite și Bahrainul, aliați-cheie ai Riadului, au recunoscut Israelul în temeiul Acordurilor Abraham în septembrie 2020.
Speranțele de dinainte de război ca Arabia Saudită să le urmeze exemplul ar putea să cadă victimă conflictului, având în vedere amploarea morții și a distrugerii din Fâșia Gaza.
De asemenea, acest fapt a întors o mare parte a opiniei publice din regiune împotriva Statelor Unite, care au cerut Israelului să dea dovadă de reținere, furnizându-i în același timp armele necesare pentru a purta războiul.
Atât administrația americană actuală, cât și cea viitoare și-au asumat meritele pentru acordul de pace, însă președintele ales Donald Trump va trebui să se ocupe de consecințe.
Este de așteptat ca acesta să adopte o politică de presiune maximă asupra Iranului. Retorica sa a fost ferm pro-Israel. Zilele următoare vor arăta dacă acordul de pace rezistă și cum anume instalarea lui Trump la Casa Albă va rearanja cărțile de joc pe masă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
