Surse din securitatea pakistaneză au declarat pentru Radio Mashaal că operațiunea poartă numele de cod „Bunyanun Marsoos”, un termen arab luat dintr-un verset din Coran care înseamnă „stâlp puternic”.
Pentru a arăta gravitatea situației, premierul pakistanez Shehbaz Sharif a convocat o ședință de urgență a Autorității Naționale de Comandă pentru 10 mai. Această autoritate se ocupă, printre altele, de politica în domeniul armelor nucleare.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit cu șeful armatei pakistaneze, generalul Asim Munir, și a îndemnat ambele părți să găsească modalități de detensionare, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat. Rubio a oferit, de asemenea, asistența SUA pentru a iniția discuții constructive, în vederea evitării unor conflicte viitoare, a declarat purtătoarea de cuvânt Tammy Bruce.
Diviziunea pentru relații publice a armatei pakistaneze, Inter-Service Public Relations (ISPR), a declarat că un depozit folosit pentru stocarea rachetelor Brahmos ale Indiei a fost distrus.
Armata pakistaneză a mai anunțat că au fost atacate și alte locații, inclusiv aerodromul Pathankot și stația aeriană Udhampur. Pakistanul a spus, de asemenea, că a tras rachete Fatah 1 asupra celor două baze aeriene indiene.
Armata indiană a calificat acțiunile Pakistanului ca inacceptabile
„Escaladarea flagrantă a Pakistanului cu lovituri de drone și alte muniții continuă de-a lungul graniței noastre de vest. Într-un astfel de incident, astăzi, în jurul orei 5 dimineața, mai multe drone inamice înarmate au fost văzute deasupra zonei Khasa Cantt, Amritsar”, a transmis armata pe platforma X. „Dronele ostile au fost depistate imediat și distruse de unitățile noastre de apărare aeriană”.
Atacurile au început la doar câteva ore după ce ministrul de Externe al Arabiei Saudite a părăsit Pakistanul. Adel Al-Jubeir s-a aflat la Islamabad pentru a se întâlni cu prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, potrivit unui comunicat. El vizitase India înainte de a ajunge în Islamabad, pe 9 mai, pentru discuții cu liderii pakistanezi.
Surse din securitatea pakistaneză au afirmat că simultan a fost lansat și un atac cibernetic, iar alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în mai multe orașe. Vorbind sub protecția anonimatului, sursele au adăugat că Pakistanul a decis că, dacă India va mai lansa atacuri, va lovi autostrăzile din India.
Ce a precedat atacul
Pakistanul a declarat anterior că rachete aparent lansate de India au căzut în diferite locații din Pakistan.
Una dintre rachete a lovit baza aeriană Noor Khan din orașul Rawalpindi. Aceasta este baza unde se află sediul armatei și este situată la mai puțin de 30 de kilometri de clădiri importante, inclusiv Casa Prezidențială, Parlamentul și reședința prim-ministrului din capitala Islamabad.
Fahim Ahmad, un locuitor din Rawalpindi care trăiește în apropiere de baza aeriană Noor Khan, a declarat pentru Radio Mashaal că a văzut un obiect doborât din aer care a căzut lângă bază.
Ahmad a spus că sirenele de alarmă s-au declanșat, crescând temerile privind o escaladare majoră, la doar câteva zile după ce lovituri aeriene indiene au provocat pierderi de vieți omenești în Pakistan, făcându-l pe Sharif să promită represalii.
Vorbind la o conferință de presă organizată în grabă la scurt timp după atacurile cu rachete din 9 mai, directorul general al ISPR, locotenent-generalul Ahmad Sharif, a declarat că un atac al Indiei asupra bazei Noor Khan a fost dejucat.
Două alte rachete au fost trase asupra altor două baze - baza aeriană Murid și baza aeriană Shorkot, a spus el. Sharif a susținut că India a tras și unele rachete asupra Afganistanului.
O explozie a fost raportată în orașul Peshawar în dimineața zilei de 10 mai, potrivit corespondentului Radio Mashaal, Wasim Sajjad.
„Am fost treziți de sunetul unei explozii în jurul orei 3:00 dimineața (ora locală), urmat de focuri de armă de la sol”, a spus Sajjad. „Am văzut lumini ridicându-se de la sol către cer, însoțite de sunete de focuri care au continuat aproape o oră”.
Exploziile i-au scos pe oameni din casele și apartamentele lor în întunericul nopții, a adăugat el.
Tensiunile dintre rivalii nucleari au crescut dramatic după un atac asupra unui loc turistic popular din Kashmirul controlat de India, care a ucis 26 de civili, majoritatea turiști indieni hinduşi, pe 22 aprilie. New Delhi a acuzat Pakistanul că a sprijinit atacul, o acuzație pe care Islamabadul o respinge.
Jurnalistul Azaz Seyed a comentat pentru Radio Mashaal că lumea nu ia măsuri suficiente pentru a preveni un conflict de amploare între India și Pakistan.
Seyed a spus că doar două țări – Arabia Saudită și Iranul – sunt angajate activ, în timp ce Statele Unite doar au emis declarații, fără o diplomație vizibilă proactivă.
Grupul celor Șapte (G7) a cerut pe 9 mai reținere maximă din partea Indiei și Pakistanului și a îndemnat părțile să se angajeze în dialog direct pentru a găsi o soluție pașnică.
Miniștrii de externe ai Marii Britanii, Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Statelor Unite și Uniunii Europene au spus că „condamnă ferm” atacul asupra turiștilor din Kashmirul indian din 22 aprilie și „îndeamnă la reținere maximă din partea ambelor țări”.
Forțele indiene și pakistaneze au făcut schimb de focuri de artilerie pe 7 mai, după ce lovituri aeriene indiene au provocat mai multe victime. Ambele părți au raportat decese în urma bombardamentelor. Pakistanul a afirmat, de asemenea, că a doborât mai multe avioane indiene.
Pe 6 mai, forțele indiene au lovit ținte din Kashmirul administrat de Pakistan și din provincia Punjab a Pakistanului.
India a spus că a efectuat „lovituri de precizie” asupra „teroriștilor” ca răspuns la atacul din Kashmirul lansat de India cu două săptămâni în urmă, în care au fost uciși 26 de turiști hinduşi.
India declarase anterior că doi din cei trei suspecți din acel atac erau cetățeni pakistanezi, dar nu a oferit detalii doveditoare. Pakistanul a negat orice implicare în atac.
India și Pakistanul, care și-au obținut independența de la Marea Britanie în 1947, au purtat trei războaie majore – în 1948, 1965 și 1971 – și un conflict limitat în 1999. Problema centrală rămâne valea Kashmirului, pe care India o consideră parte integrantă, în timp ce Pakistanul o vede ca pe o „problemă nerezolvată a împărțirii subcontinentului indian”.
Kashmirul este împărțit între trei vecini înarmați nuclear: India controlează aproximativ 45%, Pakistan aproximativ 35%, iar China, în urma unui scurt război cu India în 1962, ocupă restul de 20%.
