Săptămâna aceasta, trimisul special indian Anand Prakash s-a aflat la Kabul pentru a purta discuții cu lideri talibani de rang înalt cu privire la intensificarea legăturilor politice și comerciale.
Acest lucru s-a întâmplat după ce ministrul de externe uzbek Bakhtiyor Saidov a găzduit o delegație talibană la Tașkent pentru a discuta despre o legătură feroviară trans-afgană.
Iar săptămâna trecută, în cea mai mare victorie dintre toate, Rusia a eliminat talibanii de pe lista sa de organizații teroriste și a convenit ca ambasadori să fie numiți la Kabul și Moscova.
Nimeni nu a recunoscut, încă, regimul taliban. Conducătorii militanți au fost criticați pe scară largă pentru încălcările generalizate ale drepturilor omului, în special împotriva femeilor și fetelor.
Dar lucrurile merg spre bine pentru talibani, al căror obiectiv final este de a fi acceptați în cercurile internaționale.
„Există un sentiment în creștere că marile puteri încep să concureze între ele pentru a recunoaște o organizație teroristă”, a declarat analistul politic afgan Fakhim Kukhdomani pentru emisiunea Current Time de la RFE/RL.
China a devenit prima țară care a acceptat un ambasador numit de talibani în ianuarie 2024. Beijingul a avansat discuțiile privind infrastructura și investițiile, ca parte a inițiativei sale Belt and Road.
Ce dorește Rusia în Afganistan?
Rusia a încercat, de asemenea, să dezvolte interese economice în Afganistan, în special în sectoarele minier și energetic. De fapt, ambasada sa de la Kabul a rămas deschisă după preluarea puterii de către talibani.
„Serviciile secrete ruse nu și-au întrerupt niciodată contactele cu comandanții talibani”, a declarat Kukhdomani.
În ceea ce privește securitatea, interesul principal al Rusiei se referă la combaterea grupării Stat Islamic-Khorasan, care a revendicat atacul terorist mortal din martie 2024, din Moscova.
Aleksei Zakharov, de la Observer Research Foundation (OSR), un think tank cu sediul la Delhi, spune, de asemenea, că Rusia urmărește o agendă economică în Afganistan.
„Reprezentanții ruși și talibani sunt așteptați să semneze un contract de tranziție a 50 de milioane de metri cubi de GPL (gaz petrolier lichefiat) la KazanForum în mai 2025”, a scris el pe 28 aprilie.
Aceasta ar viza piețele din sudul și sud-estul Asiei.
„Cu toate acestea, capacitatea rutei prin Afganistan și problemele de securitate pot limita în cele din urmă punerea în aplicare a acordului”, a adăugat Zaharov.
Este posibil ca proiectul feroviar menționat mai sus, care urmărește crearea unui coridor de tranzit din Rusia, prin Uzbekistan și Afganistan, către Pakistan, să se confrunte cu probleme similare.
Tensiuni între India și Pakistan
Relațiile talibanilor cu vecinul lor din sud sunt tensionate deoarece Islamabadul îi acuză pe talibani că adăpostesc militanți ai Tehrik-e Taliban Pakistan (TTP). Acesta a declarat că armata sa a ucis 54 de luptători care „încercau să se infiltreze” peste graniță, pe 27 aprilie.
Pakistanul a deportat aproximativ 100 000 de refugiați afgani în ultimele săptămâni, acuzându-i că au legături cu terorismul și cu traficul de droguri.
„India a monitorizat îndeaproape relația fluctuantă dintre talibani și Pakistan”, a declarat pentru RFE/RL, la 29 aprilie, Najib Azar, lector în afaceri globale la Universitatea Wisconsin.
„[Ea] încearcă să umple golul și să atenueze sentimentele antiindiene pe care Pakistanul le-a încurajat în rândul talibanilor”, a adăugat Azar, care a fost purtător de cuvânt al guvernului afgan de dinaintea regimului taliban.
Vorbesc țările occidentale cu talibanii?
Puterile occidentale au fost cele mai categorice în a se distanța de talibani, după retragerea forțelor lor în 2021. De asemenea, acestea au criticat cel mai deschis încălcările drepturilor omului de către talibani.
Dar și aici există o mișcare.
În martie, un raport al guvernului britanic a declarat că acesta urmărește o politică de angajament „limitat și pragmatic” cu oficialii talibani prin intermediul ambasadei sale din Qatar.
Viitorul cancelar german, Friedrich Merz, a solicitat discuții directe cu liderii talibani pentru a permite deportarea afganilor. Un purtător de cuvânt pentru politica externă al creștin-democraților, Juergen Hardt, a declarat pentru RFE/RL în februarie că „adevărul este că ei sunt la putere”.
„Există, de asemenea, problema recunoașterii”, a adăugat el.
„Cred că ar trebui să existe o poziție comună a Uniunii Europene cu privire la modul de abordare a acestei chestiuni. Nu încă, dar probabil în circumstanțe speciale.”
Oficialii americani au purtat deja discuții directe. Luna trecută, aceștia au fost la Kabul pentru a obține eliberarea americanilor deținuți acolo. În schimb, Washingtonul a eliminat recompensele pentru trei membri ai rețelei Haqqani, inclusiv pentru ministrul de interne al talibanilor.
„Mi se pare că decizia finală a Moscovei de a elimina talibanii de pe lista organizațiilor teroriste a fost luată după ce Washingtonul a eliminat recompensele”, a declarat analistul politic afgan Fakhim Kukhdomani.
Doi americani au fost eliberați. Dar mai este un drum de parcurs. Mai mulți sunt încă reținuți, în timp ce Statele Unite continuă să desemneze atât talibanii, cât și rețeaua Haqqani drept organizații teroriste.
Pericole pentru talibani
Fostul purtător de cuvânt Najib Azad spune că există, de asemenea, riscuri pentru talibani, deoarece aceștia încearcă să stabilească relații mai bune cu mai multe națiuni.
„Riscul constă în a permite puterilor globale și regionale să exploateze Afganistanul ca un câmp de luptă pentru rivalitățile lor, așa cum s-a întâmplat în ultimii cincizeci de ani”, a declarat acesta.
„Având în vedere incapacitatea talibanilor de a menține o poziție politică echilibrată față de aceste puteri, ei riscă să devină din nou un catalizator pentru o nouă instabilitate în regiune.”
Articol preluat de pe Europa Liberă România, după Serviciul afgan al RFE/RL și Current Time
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
